Cuprins
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL 1 – Notiuni introductive privind aparitia Garzii Financiare în România
- 1.1 Aparitia controlului financiar în România
- 1.2 Organizarea controlului financiar în România
- 1.3 Aparitia Garzii Financiare în România
- 1.4 Evolutia organigramei si modificarile de pozitie ale Garzii Financiare în structura Ministerului Finantelor Publice
- CAPITOLUL 2 – Organizarea si functionarea Garzii Financiare
- 2.1 Definitia Garzii Financiare si necesitatea existentei institutiei
- 2.2 Structura Garzii Financiare
- 2.3 Domeniul de activitate al Garzii Financiare
- 2.3.1 Activitate desfasurata individual
- 2.3.2 Activitate desfasurata în colaborare cu alte institutii
- 2.4 Personalul Garzii Financiare
- 2.4.1 Drepturile si obligatiile personalului
- 2.4.2 Forme de raspundere a personalului si modul de utilizare al armamentului
- 2.4.2.1 Raspunderea disciplinara
- 2.4.2.2 Raspunderea materiala
- 2.4.2.3 Utilizarea armamentului
- 2.4.3 Normele de lucru referitoare la organizarea controlului financiar
- 2.4.4 Ghidul comisarului
- CAPITOLUL 3 – Atributiile de control ale Garzii Financiare
- 3.1 Controlul financiar executat prin Garda Financiara
- 3.1.1 Necesitate, rol, obiect, functii
- 3.1.2 Metodele si procedura executarii controlului financiar
- 3.1.3 Actele de control financiar
- CAPITOLUL 4 – Rolul Garzii Financiare
- 4.1 Combaterea infractiunii de evaziune fiscala si contrabanda, precum si a oricaror procedee interzise de lege
- 4.2 Procedura de constatare a faptelor si de valorificare a constatarilor
- 4.3 Procedura de contestare a actelor si de solutionare a contestatiilor
- STUDII DE CAZ
- CONCLUZII
- ANEXE
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
INTRODUCERE
’’Sa nu faci multe legi, si chiar de le faci vezi sa
fie bune si mai cu seama ai grija sa fie
ascultate si aduse la îndeplinire, fiindca legile
care nu sunt ascultate poti sa le socotesti ca si
cum n-ar fi; ba înca mai trezesc si banuiala ca
stapânitorul care avu atâta întelepciune si
vrednicie ca sa le alcatuiasca n-ar fi în stare sa
le faca si ascultate’’
M. Cervantes
România în ultimii doisprezece ani cunoaste mai ales în domeniul fiscalitatii o instabilitate legislativa care creeaza confuzii în rândurile contribuabililor de buna – credinta, dar si modalitati de fraudare celor de rea credinta.
Reglementarea raporturilor sociale prin legi si respectarea acestora atrage dupa sine posibilitatea de îndeplinire a functiilor statului de drept. Din acest considerent urmarirea modului în care sunt respectate legile prezinta o mare importanta. Unul dintre factorii stimulatori ai progresului îl constituie însusi controlul, care sub o forma sau alta a fost atestat istoric înca din cele mai vechi timpuri.
Pe fondul unor permanente transformari legislative si a dezvoltarii economiei de piata a aparut ca stringenta necesitatea reînfiintarii Garzii Financiare ca un organ care sa acopere principalele interese ale statului pe de o parte si drepturile cetateanului pe de alta parte, în conditiile noilor raporturi create prin aparitia noilor agenti economici particulari, mai ales a acelor producatori de bunuri de larg consum si prestari de servicii.
Fiscalitatea este indiscutabil o inoportunitate pentru orice contribuabil, indiferent cât civism fiscal ar dovedi acesta. Ea devine în plus o povara si cauza de nemultumiri publice când ’’întrece masura’’ sau când gestionarea ei este neconforma cu intentia declarata a puterilor publice.
În concluzie, fiscalitatea trebuie privita ca fiind într-adevar un atribut al statului suveran, dar ea trebuie sa ia în considerare si vointa si elementul de consimtire la impozit din partea contribuabilului.
Ne punem o întrebare fireasca: Oare care este gradul de consimtire al contribuabilului român, în conditiile în care asupra lui, într-o perioada foarte scurta, s-au abatut o grindina de impozite si taxe, care se aplica dupa niste norme într-o continua schimbare? Cert si regretabil este ca nici chiar aparatul fiscal nu a ajuns sa lucreze din rutina.
Este incontestabil nevoie de adevarati profesionisti, care sa cunoasca foarte bine legile pe care le aplica, dar si mijloacele de care pot uza în scopul asigurarii, respectarii si interpretarii cât mai corecte a dispozitiilor legale.
Regretabil este însa faptul ca nu mai putem invoca în prezent cu prea multa convingere principiul ’’nemo consetur ignorare legem’’.
Evaziunea fiscala este sensul negativ ce rezulta din aplicarea legilor într-un stat.
Din analiza fiscalitatii si a legilor ce reglementeaza sistemul fiscal se impune sa ne întrebam:
- Exista o legislatie corespunzatoare si un aparat fiscal eficient pentru a limita la maximum evaziunea fiscala?
- Marimea sau întinderea evaziunii fiscale se afla sub control sau dimpotriva, este un fenomen cronic care erodeaza masa veniturilor bugetare si induce inechitatea în rândurile contribuabililor?
În combaterea evaziunii fiscale Garda Financiara are rolul vârfului de lance, care prin controlul operativ si inopinat surprinde prin mijloace specifice contribuabilii care se abat flagrant de la legile fiscale în vigoare.
Pentru a se combate evaziunea fiscala de catre un organ de control trebuie sa întelegem mai întâi ce urmareste sa corecteze statul prin crearea unui organism de tipul Garzii Financiare. În acest sens, lucrarea de fata va analiza sistemul de control financiar din România, insistând asupra organizatiei Garzii Financiare. Vom analiza structurile si legislatia existenta în domeniul fiscalitatii pentru a putea descoperi atât aspectele pozitive, cât si lipsurile ce pot fi imputate sistemului, încercând sa gasim solutii pentru ca într-adevar legislatia sa asigure operativitatea actiunilor si fermitatea masurilor Garzii Financiare, determinând-o sa se înscrie în efortul conjugat al Ministerul Finantelor Publice de evitare a ,,alterarii’’ mediului economic si social din tara noastra.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Garda Financiara si Atributiile sale de Control.doc