Gestiunea financiară a Spitalului Militar de Urgență Dr. Iacob Czihac, Iași

Capitolul 1. Organizarea si functionarea spitalului Spitalului Clinic Militar

de Urgenţă “ Dr. Iacob Czihak”, Iaşi

1.1. Scurt istoric

Spitalul Clinic Militar de Urgentă “ Dr. Iacob Czihak”, Iaşi este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică, care asigură servicii medicale.

Spitalul Militar a luat fiinţă în anul 1831 din iniţiativa şi sub conducerea directă a doctorului Iacob Czihak (născut pe 19 august 1800 în Bavaria, într-o familie de medici, obţine la 24 de ani titlul de doctor al vestitei Falcutăţi de Medicină din Heidelberg) personalitate care a dominat peste un sfert de veac viaţa medicală şi ştiinţifică a Moldovei.

Deşi se primise ordin ca Spitalul Militar Iaşi să ia fiinţă în ianuarie 1831 acest lucru nu a putut fi realizat din cauza lipsei unui regulament de funcţionare şi a unei documentaţii concrete în ceea ce priveşte capacitatea şi locul de dispunere al acestuia. Iacob Czihak a închiriat hanul lui Petrache Sturdza care avea 8 camere, acest spital deschizându-se în octombrie 1831. În 1835, spitalul se mută la “Curtea arsă” unde va funcţiona până la sfârşitul anului 1845, când Iacob Czihak primeşte dezlegare pentru achiziţia caselor proprii pentru spital. Din 1847, prin înalt decret se dispune ca personalul medical care încadrează spitalul militar să îmbrace uniformă militară, ordine şi disciplină, probitatea morală şi profesională începând să se impună ca trăsături definitorii în corpul medical militar.

La conducerea Spitalului Militar sunt numiţi după Iacob Czihak, Teodor Henric Czihak, Gustav Otrembo, Ştefan Corvin. În perioada dintre cele două războaie mondiale s-au făcut eforturi permanente de îmbunătăţire a clădirilor în care funcţiona spitalul, medicii militari ai spitalului continuând să ocupe un loc aparte în viaţa medicală a Iaşului. Se reorganizează spitalul şi se reîntăresc depozitele sanitare, se intensifică cercetarea ştiinţifică şi se pun bazele medicinei de campanie moderne.

Din 1948, spitalul funcţionează în actualul perimetru unde col. dr. farm. N. Oiţă a înfiinţat Laboratorul de Microproducţie de medicamente şi care a lăsat zeci de preparate originale, zeci de lucrări ştiinţifice şi un climat de cercetare care continuă şi astăzi.

Din anul 2004 spitalul a primit titulatura Spitalul Clinic Militar de Urgenta ,,Dr. lacob Czihak” Iaşi si funcţionează cu 9 sectii clinice (chirurgie, boli interne, dermatologie, ORL, chirurgie BMF, boli infectioase, ATI, psihiatrie, neurologie) si 3 neclinice (cardiologie, ortopedie si oftalmologie) ,departament de imagistica, laboratoare medicale, ambulaturiu de specialitate, stomatologie, fizioterapie desfsurindu-se următoarele activităţi: asistenţă medicală spitalicească, asistentă medicală în ambulatoriu, asistenţă medicală stomatologică, recuperare neoromotorie si servicii farmaceutice.

1.2. Obiect/domeniu de activitate

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi care asigură asistenţă medicală completă de specialitate, curativă, preventivă şi de recuperare a bolnavilor internaţi şi ambulatori pe teritoriul arondat (conform Legii nr. 95/2006prinvind reforma în domeniul sănatăţii).

Spitalul Militar de Urgenţă îşi desfăşoară activitatea în ramura sănătăţii şi are drept obiect de activitate asigurarea asistenţei medicale pentru cadrele militare active şi pentru soldaţii în termen, veterani şi văduve de război.

Dintre atribuţiile fundamentale ale spitalului putem aminti:

- prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile profesionale cronice şi degenerative, precum şi adaptarea şi aplicarea la specificul teritoriu a programeor de sănătate publică;

- primul ajutor medical şi asistenţă medicală de urgenţă;

- efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale ale bolnavilor;

- depozitarea, prepararea şi difuzarea medicamentelor.

Spitalul Militar de Urgenţă oferă servicii medicale în Ambulatoriu şi Spital pentru prevenirea şi promovarea stării de sănătate a asiguraţilor, precum şi servicii curative şi profilactice. Asigură condiţii de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie.