Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 8944
Mărime: 2.21MB (arhivat)
Publicat de: Ana N.
Puncte necesare: 7
Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori
Academia de Studii Economice, Bucuresti

Cuprins

  1. Acordurile BASEL - aspect generale 3
  2. BASEL I 4
  3. BASEL II 4
  4. BASEL III 6
  5. Impactul BASEL III asupra entităților financiare din România 10
  6. Amortizoare de capital aplicabile în România 15
  7. SOLVENCY II: SOLVABILITATEA SOCIETĂȚILOR DE ASIGURARE 19
  8. Imapactul Solvency II asupra entitatilor financiare din Romania 22
  9. Prezentare Societăți de Asigurări 27
  10. Gothaer Asigurări Reasigurări 27
  11. GENERALI ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE S.A. 28
  12. Imapactul Solvency II asupra entitatilor financiare din Marea Britanie 30
  13. Asigurări de specialitate Swiss Re (Marea Britanie) 31
  14. Comparatie 31
  15. Concluzii 33
  16. BASEL III 33
  17. Solvency II 33
  18. Bibliografie 35

Extras din proiect

Acordurile BASEL - aspect generale

Atunci când băncile acordă împrumuturi întreprinderilor sau consumatorilor, acestea trebuie să fie acoperite de o anumită cantitate de capitaluri proprii. Scopul este de a împiedica băncile să întâmpine dificultăți financiare dacă rambursările nu se concretizează și astfel ar exista riscul de a pune în pericol întregul sistem bancar.

În 1974, a fost înființat Comitetul Basel pentru supraveghere bancară, având ca scop principal asigurarea stabilității financiare și monetare în principalele 10 țări cele mai dezvoltate. De atunci, reprezentanții băncilor centrale și ai autorităților de supraveghere bancară din principalele 10 țări cele mai dezvoltate s-au întâlnit la fiecare trei luni. Principalele obiective propuse au fost stabilirea unei reglementari privind capitalul minim al bancilor necesar acoperirii riscului și îmbunătățirea calității managementului riscului.

În primul rând, Acordul de la Basel este conceput pentru a reduce riscurile macroeconomice de eșec bancar. Băncile trebuie să poată demonstra capitaluri proprii suficiente pentru împrumuturi. Din acest motiv, băncile sunt interesate să acorde un împrumut cu cel mai mic risc posibil. Prin urmare, debitorii vor fi verificați mai clar și se va face o notare.

Pentru debitorii cu credite mici și cu capitaluri scăzute, Basel III poate însemna că fie ratele dobânzilor sunt foarte mari, fie nu se acordă deloc împrumut. În schimb, debitorii cu rating de credit bun și un raport de capital suficient beneficiază, în general, de condiții mai bune în conformitate cu Basel III.

Obiectivele reglementărilor sunt de a reduce riscul unei crize bancare și a băncilor insolvabile. Regulamentul bancar este destinat să scutească contribuabilii în caz de criză. Acest lucru se aplică și companiilor care ar fi afectate și în caz de eșec bancar.

Într-un context mai larg, Basel III ar trebui să conducă în cele din urmă la o stabilitate mai mare a sistemului bancar în rețea globală. Prin urmare, obiectivul principal este de a pune întregul sistem financiar pe o bază solidă care poate rezista crizei vremii.

BASEL I

BASEL I a fost creat ca reacție la cel mai mare eșec bancar din istoria postbelică din Germania. După ce reprezentanții principalelor 10 țări cele mai dezvoltate s-au întâlnit pentru prima dată la Basel în 1974, a fost nevoie în 1988 ca reglementările să intre în vigoare pentru prima dată.

Acordul BASEL I a fost elaborat în 1988, fiind primul care reglementează cerințele minime de capital pe care băncile trebuie să le aibă pentru a face față unor situații neprevăzute. Acest acord avea in vedere trei obiective: să se asigure că băncile dețin suficient capital pentru a-și acoperii nivelul riscurilor asumate; de a echilibra condițiile de concurență dintre băncile internaționale care activează la nivel internațional; să faciliteze comparabilitatea pozițiilor de capital ale băncilor.

BASEL I a avut un impact major asupra raportului de capital al băncilor în ceea ce privește creditarea. Primul acord de la BASEL privind adecvarea capitalului a fost implementat în 1988 și a stabilit un raport de minimum 8% intre capitalurile proprii și activele ponderate în funcție de risc.

BASEL I a furnizat o primă definiție coerentă a capitalului eligibil și a introdus un set de factori de risc ponderate în funcție de natura instituțională a partenerilor băncii. Normativul a fost revizuit in 1996, ocazie cu care a fost includă o componentă nouă pentru riscul de piață. Cu această ocazie și pentru prima dată în cadrul Basel, a fost permis băncilor să folosească modele interne de evaluare a riscurilor

Obiectivele de la BASEL I nu au fost realizate, deoarece metoda de calcul a prezentat riscul de credit doar superficial. Ca urmare, noi negocieri au fost lansate în sfârșit în 1999, ducând în cele din urmă la Acordul de capital BASEL II și înlocuirea BASEL I.

BASEL II

Reforma de la BASEL I a creat o mare inovație și a trebuit să ia în considerare nu numai raportul de capital al băncilor, ci și riscul de acordare a creditelor. De atunci, cu cât riscul de credit este mai mare, cu atât trebuie să fie mai mare capitalul bancar.

BASEL II a fost adoptat în 2004 și reglementările acestuia sunt obligatorii din 2007 pentru toate băncile membrilor comitetului. Au fost introduse modificări la cadrul existent, care au fost bazate în mare măsură disponibilitatea unor date si modele statistice care permiteau calcule din ce in ce mai complexe, dar si de includerea unor noi categorii de risc (riscul operațional, riscul de piață). BASEL II introduce o nouă structură a factorilor de risc, după cum urmează:

Bibliografie

Banca Națională a României. Raport asupra stabilității financiare iunie 2019.

Basel Committee on Banking Supervision (2011). “Basel III: A global regulatory framework for more resilient banks and banking systems” Bank for International Settlements.

Caio Ferreira, Nigel Jenkinson, and Christopher Wilson. From Basel I to Basel III: Sequencing Implementation in Developing Economies

Nedelcu (Bunea) Mariana (2014). Impactul BASEL III in perfromanta sistemului bancar romanesc

Nicky Morgan, Rushanara Ali- House of Commons Treasury Committee: “The Solvency II Directive and its impact on the UK Insurance Industry: Bank of England Response to the Committee’s Third Report of session 2017- 19”

Laura Elly NAGHI: “Influența supravegherii prudențiale asupra capitalizării pieței asigurărilor din România”, Economie teoretică și aplicată Volumul XX (2013), No. 2(579), pp. 91-107

Gothaer Asigurări Reasigurări. Raport privind Solvabilitatea și Situația Financiară 2018- aprilie 2019

Swiss Re Specialty Insurance (UK) Limited Solvency and Financial Condition: Report For the year ended 31 December 2018- 16 aprilie 2019

Autoritatea de Supraveghere Financiară. Evoluția pieței asigurărilor 2019

Generali Romania Asigurare Reasigurare S.A. Raport privind solvabilitatea și situația financiară 2018

Autoritatea de Supraveghere Financiară. Raport privind stabilitatea piețelor financiare nebancare 2019

Preview document

Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 1
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 2
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 3
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 4
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 5
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 6
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 7
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 8
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 9
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 10
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 11
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 12
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 13
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 14
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 15
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 16
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 17
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 18
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 19
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 20
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 21
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 22
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 23
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 24
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 25
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 26
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 27
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 28
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 29
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 30
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 31
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 32
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 33
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 34
Impactul Basel și Solvency asupra entităților financiare din România - Pagina 35

Conținut arhivă zip

  • Impactul Basel si Solvency asupra entitatilor financiare din Romania.docx

Alții au mai descărcat și

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Analiza Impozitului pe Profit

Propuneri privind cotele de impozit pe profit Nu se pot încheia aceste scurte consideratii asupra cotei de impunere, fara a fi exprimata opinia...

Moneda în România

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară

Cap. I: Abordarea impactului Basel II la nivel global De la înfiinţarea sa în 1974, rolul Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară (BCBS –...

Ai nevoie de altceva?