Impactul Introducerii Cotei Unice de Impozitare a Veniturilor și a Profitului asupra Economiei

CAP I. CONTEXTUL INTRODUCERII COTEI UNICE DE IMPOZITARE

România europeana trebuie sa aloce resurse semnificative pentru sustinerea persoanelor defavorizate. În acelasi timp însa, autoritatile trebuie sa sprijine dezvoltarea economiei care sa asigure veniturile necesare pentru satisfacerea nevoilor categoriilor sociale defavorizate.

Dezideratul României, ca tara membra a Uniunii Europene, este recuperarea decalajului economic care o desparte de celelalte statele. Astfel, este deosebit de important în vederea implementarii celor mai bune masuri pentru îmbunatatirea nivelului de trai al tuturor cetatenilor. Echitatea sociala trebuie sa detina un loc prioritar în elaborarea strategiilor si a politicilor publice pentru perioada urmatoare.

În contextul introducerii cotei unice de impozitare unul dintre principalele motive pentru care guvernul a introdus cota de impozitare de 16% îl reprezinta reducerea ponderii muncii la negru. Potrivit estimarilor CNP, numarul românilor care activa în economia la negru se ridica la aproape un milion.

Tot în acest context, reducerea evaziunii fiscale si cresterea veniturilor la bugetul de stat, stimularea întreprinderilor sa faca mai mult profit si sa realizeze noi investitii, crearea de locuri de munca mai bine platite sunt câteva dintre principalele motive care au stat la baza introducerii cotei unice de impozitare de 16 la suta. S-a dorit stimularea întreprinderilor sa aiba mai mult profit-unele sa se recapitalizeze sau toate sa se capitalizeze mai bine - ceea ce este în interesul economiei, al Guvernului si al tarii, deoarece acesti bani se duc în învestitii care creeaza mai multe locuri de munca.

Pe de alta parte, pentru ca exista un nivel înalt de fiscalitate în ceea ce priveste forta de munca, un alt motiv care a stat la baza introducerii cotei unice a fost impozitarea veniturilor, respectiv necesitatea de a scoate locurile de munca la suprafata.

Este evident ca tara noastra are nevoie de un sistem de impozitare progresiv. România având nevoie de dezvoltarea unui mediu economic dinamic si competitiv, capabil de a raspunde cerintelor strategice de dezvoltare pe termen lung. În aceeasi masura, atitudinea favorabila pentru redistribuirea resurselor publice catre anumite segmente sociale contribuie la diminuarea discrepantelor din societate si la cresterea coeziunii sociale.

1.1 Prevederile UE

Cota unica de 16% introdusa de România poate duce la accentuarea deficitului bugetar înaintea aderarii la Uniunea Europeana, exemplificate într-un proiect de raport al ministrilor de finante ai statelor UE, prezentat la Bloomberg. Mesajul pesimist ai ministrilor europeni de finante confirma scepticismul din ce în ce mai pronuntat al unor europarlamentari care solicita amânarea cu un an a aderarii.

Programul de pre-aderare al României era ambiguu în ceea ce priveste recuperarea datoriilor companiilor de stat si trebuie pus în practica cu atentie. Programul privind politicile fiscale ridica semne de întrebare asupra pozitiei fiscale a României în momentul aderarii, în special în ceea ce priveste riscul unui deficit bugetar superior limitei europene de 3% din PIB în 2007.

Totusi, în primul an dupa extinderea din 2004, nu mai putin de 6 dintre cele 10 noi state membre ale Uniunii, au depasit limita deficitului bugetar de 3%. Ungaria a ajuns chiar la 6,3%. Pentru anul acesta este de asteptat ca situatia sa nu se schimbe foarte mult, în Lituania deficitul fiscal urmând a fi de 3,5%, în Polonia de 4,5%, iar în Ungaria de 4,6%. Îngrijorarile oficialilor europeni sunt, nu întâmplator, aceleasi cu cele ale Fondului Monetar International, institutie cu care Guvernul României a convenit stabilirea unei tinte în ceea ce priveste deficitul bugetar de 0,75% pentru 2005, si una de 0,5% în 2006.

De altfel, raportul recomanda explicit continuarea discutiilor cu Fondul. Nu este o noutate ca România are nevoie de un acord cu FMI nu mai pentru ca UE nu dispune de specialisti capabili de a monitoriza evolutia economica a tarii. Conditiile drastice FMI se explica prin faptul ca, în cazul în care România se integreaza în UE pe 1 ianuarie 2007, deficitul bugetar va fi unul mai ridicat, ca urmare a faptului ca Guvernul va trebui sa asigure cofinantarea proiectelor europene, în valoare de peste 3 miliarde de euro pe an.

În plus, în primul an dupa aderare, Palatul Victoria nu va vedea prea multi bani de la Bruxelles, platile comunitare facându-se numai dupa terminarea lucrarilor. Oficialii europeni cer Guvernului de la Bucuresti sa adopte o politica economica prudenta, în conditiile unei cereri interne în crestere si a aprecierii leului. Guvernul ar trebui sa reformeze sistemul de pensii si sectorul energetic prin privatizarea companiilor de stat.

Scazuse ponderea colectarii veniturilor în totalul veniturilor bugetare, de la 30 la 28.9%- o pondere relativa care este sub nivelul altor tari intrate în primul val în UE. Problema este în ce masura sunt ele suficiente pentru a acoperi cheltuielile publice viitoare ale României, si în ce masura se reuseste o colectare mai buna taxelor. România europeana trebuie sa aloce resurse semnificative pentru sustinerea persoanelor defavorizate.

În acelasi timp însa, autoritatile trebuie sa sprijine dezvoltarea economiei care sa asigure veniturile necesare pentru satisfacerea nevoilor categoriilor sociale defavorizate. Astfel, este deosebit de important în vederea implementarii celor mai bune masuri pentru îmbunatatirea nivelului de trai al tuturor cetatenilor. Echitatea sociala trebuie sa detina un loc prioritar în elaborarea strategiilor si a politicilor publice pentru perioada urmatoare.

Scopul României, ca tara membra a Uniunii Europene, este recuperarea decalajului economic care o desparte de celelalte statele. Autoritatile trebuie sa sprijine dezvoltarea economiei care sa asigure veniturile necesare pentru satisfacerea nevoilor categoriilor sociale defavorizate.

România având nevoie de dezvoltarea unui mediu economic dinamic si competitiv, capabil de a raspunde cerintelor strategice de dezvoltare pe termen lung. În aceeasi masura, atitudinea favorabila pentru redistribuirea resurselor publice catre anumite segmente sociale contribuie la diminuarea discrepantelor din societate si la cresterea coeziunii sociale.