Impactul investițiilor în educație asupra performanțelor școlare și a înrolării în învățămât

Abstract

Această lucrare examinează câteva aspecte privind educația, abandonul școlar, forța de muncă ca și efect al investițiilor în educație, având ca scop determinarea factorilor care pun bariere în creșterea nivelului de educație.

Respectând competența statelor membre pentru sistemele lor de educație și formare, educația și formarea aduc o contribuție substanțială la mai multe strategii și inițiative ale UE, inclusiv Strategia Europa 2020. Astfel, educația și formarea ar trebui consolidate și sprijinite pentru a îmbunătăți accesul la învățare de calitate pentru toți, pentru a evita segmentarea pieței muncii și sociale și pentru a permite procesele de mobilitate socială ascendentă și convergență în întreaga Europă.

Se concluzionează că politicile de finanțare ale educației ar trebui să se axeze cel mai mult pe asistența socială, pe incluziunea socială trebuie să se acorde prioritate investițiilor în nivelurile inferioare ale educației, inclusiv preșcolare, și dobândirea de competențe generale, mai degrabă decât specifice ocupației.

Cuvinte Cheie

Strategia Europa 2020, educație, formare, finanțare

1.1.Introducere

Investițiile în educație și formare sunt cruciale pentru a se asigura că oamenii au aptitudinile și competențele necesare pentru a-și găsi locul în societate și pe piața muncii, din acest motiv este una dintre prioritățile din cadrul Planului de investiții pentru Europa.

Uniunea Europeană sprijină autoritățile naționale și regionale, organizațiile și instituțiile societății pentru a spori investițiile în educație și formare. Banii provin din diferite programe și fonduri europene cum ar fi: Erasmus, Fondul social European și Fondul European de dezvoltare regională.

Nivelul de educație și formare al unei țări ilustrează mai multe caracteristici, cum ar fi nivelul de bogăție al țării respective, capacitatea guvernării țării respective de a asigura învățământul superior pentru fiecare dintre locuitorii lor și nu în ultimul rând garanția bunului viitor al țării.

Este evident că educația are efecte asupra veniturilor și asupra productivității, efecte diferențiate, astfel că un dolar investit în educația de nivel înalt, specializată, generează efecte semnificativ mai mari decât un dolar investit în educația de nivele mai scăzute.(G.Manolescu, 2009).

În opinia mea instituțiile de învățământ, precum școlile și universitățile, trebuie să evolueze și să se adapteze pentru a-și îndeplini scopul principal : educarea studenților și elevilor, pentru a avea succes într-o lume complexă și interconectată care se confruntă frecvent cu schimbări.

O cantitate considerabilă de literatură a investigat rezultatele economice și sociale pozitive pe care învățarea le poate avea atât pentru indivizi, cât și pentru societate. Oamenii mai bine educați au de obicei o stare de sănătate mai bună, șomaj mai scăzut, mai multe conexiuni sociale și un angajament mai mare în viața civică și politică.

Educația este o problemă cheie în studiile de cercetare și în dezbaterile publice privind calitatea vieții. La începutul anilor 2000, educația a fost pe lista priorităților strategiei, pentru a susține eforturile de îmbunătățire a competitivității economice și creșterea cantității și calității locurilor de muncă (Ashiagbor, 2005; Vesan & Bizzotto, 2011).