Impactul lărgirii Uniunii Europene asupra bugetului său și efectele sale asupra mediului de afaceri

CAPITOLUL 1

Bugetul Uniunii Europene- Venituri

1.1 Veniturile bugetului comunitar in functie de tipul lor

Bugetul comunitar este un buget de cheltuieli, in sensul ca evaluarea cheltuielilor este prealabila calculului incasarilor care vor fi necesare pentru finantarea lor. Bugetul este mereu in excedent.

Multumita unei gestiuni active a bugetului din partea Comisiei, rata de valorificare a bugetului pentru exercitiul 2006 a fost cea mai ridicata din perioada 2000-2006, cu un resultat ( totalul incasarilor si totalul platilor efectuate) de doar 1,857 mld euro, fiind cel mai scazut din toata perioada programata.Asa cum apare in tabelul urmator, excedentul este in scadere fata de cele 2,41 miliarde euro inregistrate in 2005 si 11,613 miliarde inregistrate in 2000.

Recurgerea la diferitele surse de venituri se efectueaza intr-o maniera secventiala, adica intai vin Resursele Proprii Traditionale(RPT) si dupa aceea resursa TVA. Soldul cheltuielilor este finantat prin resursa Venit National Brut(VNB). Pe scurt, resursa VNB compenseaza diferenta dintre cheltuielile totale si toate celelalte resurse. Astfel, orice pierdere de incasari provenita din neplata eventuala a unor anumite state membre este automat compensata din resursa VNB reziduala, printr-o crestere a contributiilor VNB ale tuturor statelor membre.

Veniturile bugetului european in functie de contributiile statelor membre

Tarile membre contribuie la bugetul UE cu circa 1% din Produsul National Brut. Acest lucru nu se va modifica semnificativ in urmatorii 15 ani, dar destinatia banilor europeni va fi regandita ca o consecinta a ultimelor doua valuri de aderare din 2004 si 2007, si a unei eventuale noi extinderi sau a schimbarilor climatice.

In 2007, tara care a contribuit cel mai mult a fost Germania cu 19,89%, fiind urmata de Franta cu 17,37%, Italia13,38% si Regatul Unit 11,54%. La celalalt capat s-a situat Malta cu doar 0,05%. Tarile care au aderat in 2004 contribuie in felul urmator: Estonia cu 0,12%, Letonia cu 0,16%, Lituania cu 0.22%, Polonia cu 2,49%, Cehia cu 1,04%, Slovacia cu 0,41%, Slovenia cu 0,29%, Ungaria cu 0,815, Cipru cu 0,14% si Malta cu 0,05%. Putem constata ca primele patru mari puteri economice din Uniunea Europeana contribuie cu peste jumatate din resursele bugetului comunitar. Astfel, exista o mare dezbatere in privinta bugetului si in special al cheltuielilor sale. Aceste mari tari contributoare nu privesc neaparat cu ochi buni faptul ca multe miliarde de euro vor fi puse la dispozitia tarilor care au aderat la uniune dupa 2004, tari evident mai slab dezvoltate din punct de vedere socio-economic decat mai vechile membre ale comunitatii si care contribuie la buget cu procentaje foarte mici. Discutile pe marginea contributiei statelor membre la bugetul Uniunii si mai ales modul in care sunt impartiti banii au generat intotdeauna scandal la Bruxelles, motiv pentru care Comisia Europeana tatoneaza cu multa vreme inainte pozitiile ce vor fi exprimate. De exemplu, inca de prin 2000, Comisia facea calcule in privinta banilor pe care ii va primi Romania dupa aderare, o aderare al carei orizont era inca neclar.

Pentru a realiza insa o analiza completa a bugetului Uniunii Europene si a impactului sau asupra tarilor membre, trebuie sa analizam deasemenea structura cheltuieli lor efectuate.