Impozitele și taxele - surse de venituri la bugetele colectivităților locale

Introducere

În orice orânduire socială, sistemul veniturilor publice (în speţă impozitele şi taxele) este determinat de formele de proprietate asupra mijloacelor de producţie şi de relaţiile marfă-bani, de atribuţiile şi funcţiile statului.

Teoria economică în materie fiscală a înregistrat multe încercări de a defini impozitele şi taxele.

În articolul 56 din Constituţia României, referitor la contribuţiile financiare, se arată că „cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice”, că „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale” şi că „orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale”

Impozitele şi taxele sunt instrumente care ajută în mod concret la realizara funcţiei finanţelor de mobilizare, repartizare şi gestionare a resurselor băneşti.

Constituirea şi dirijarea fondurilor publice de resurse financiare reprezintă un proces unitar şi neîntrerupt, care se realizează cu ajutorul funcţiei de repartiţie a finanţelor şi joacă un rol important în înfăptuirea reproducţiei sociale lărgite. Distribuirea şi redistribuirea produsului intern brut, mijlocite de finanţe, se înfăptuiesc în cadrul aceleiaşi forme de proprietate (prelevări de resurse de la unităţi de stat la fondurile publice şi, respectiv, transferuri de resurse de la aceste fonduri la unităţi de stat) sau cu schimbarea formei de proprietate (prelevări de resurse de la unităţi economice private sau mixte) şi de la populaţie la fondurile publice, şi, respectiv, transferuri de resurse de la aceste fonduri către beneficiari din alte sectoare sociale şi populaţie”

Impozitul este un instrument de intervenţie a statului în activitatea economică şi socială, prin sistemul veniturilor bugetare, înfăptuindu-se repartiţia judicioasă a produsului naţional brut, echilibrarea şi stabilitatea bugetului de stat, a bugetelor locale, controlul financiar. Acest control contribuie la apărarea integrităţii patrimoniului public şi privat, la împletirea intereselor generale şi locale cu interesele agenţilor economici şi ale populaţiei.

Din cele prezentate, putem considera că impozitele şi taxele actuale devin instrumente nemijlocite de conducere ale economiei concurenţiale, politica fiscală fiind chemată să stabilească nu numai volumul şi provenienţa resurselor financiare necesare statului, resepctiv volumul şi destinaţia cheltuielilor publice, dar şi obiectivele economice, sociale sau de altă natură ce urmează a fi atinse în procesul mobilizării şi repartizării resurselor. Altfel spus, impozitele şi taxele, alături de preţuri şi tarife, credite şi dobânzi, joacă rolul unor pârghii de mare importanţă în economia concurenţială.