Cuprins
- Cap.1. Impozitul ,categorie economica de baza a fiscalitatii.
- 1.1. Impozitele şi taxele, elemente de bază a veniturilor publice.
- 1.2. Conţinutul şi rolul impozitelor.
- 1.3. Elementele impozitului.
- 1.4. Aşezarea şi perceperea impozitelor.
- 1.4.1. Stabilirea obiectului impozabil.
- 1.4.2. Determinarea cuantumului impozabil.
- 1.4.3. Perceperea impozitelor .
- 1.5. Importanța impozitului în totalul veniturilor fiscale.
- Cap.2. Locul impozitului pe profit in sistemul fiscal.
- 2.1. Conceptul de profit și locul impozitului pe profit in sistemul fiscal.
- 2.2. Reglementarea legala a impozitului pe profit in Romania.
- 2.3. Sfera de aplicare a impozitului pe profit.
- 2.3.1. Platitorii de impozit pe profit.
- 2.3.2. Scutiri de la plata impozitului pe profit.
- 2.3.3. Impozitarea persoanelor juridice străine şi a veniturilor din surse externe.
- Cap.3. Modul de determinare, plata si controlul impozitului pe profit.
- 3.1. Determinarea profitului impozabil .
- 3.2. Plata și controlu impozitului pe profit.
- 3.3. Pierderi fiscale.
- Cap.4. Studiu de caz.
- 4.1. Prezentarea S.C. TESERA PRODEX SRL Tg mures
- 4.2. Modul de determinare a impozitului pe profit la S.C. TESERA PRODEX SRL
Extras din proiect
Cap.1. Impozitul ,categorie economica de baza a fiscalitatii.
1.1. Impozitele şi taxele, elemente de bază a veniturilor publice.
Finanţele publice sunt definite în legătură cu existenţa statului şi a instituţiilor sale centrale şi locale, adică în legătură cu existenţa şi funcţionarea instituţiilor de drept public. Angajamentele financiare apar sub forma resurselor care generează creanţe sau sub forma cheltuielilor care pot genera obligaţii.
Constituirea şi administrarea mijloacelor băneşti publice sunt obiect al dreptului constituţional şi al dreptului administrativ.
Legea stabileşte:
• caracterul obligatoriu al resurselor şi cheltuielilor;
• caracterul nerambursabil al constituirii resurselor;
• vărsămintele pentru constituirea resurselor nu sunt de tip contraprestaţie directă şi
imediată ;
• metodologia derulării relaţiilor între buget şi particulari, între entităţi
publice sau între acestea şi cele private;
• atribuţiile şi obligaţiile celor ce mânuiesc bani publici;
• caracterul de patrimoniu public al fondurilor constituite conform acestor relaţii;
• obligativitatea gestiunii unor astfel de fonduri de către administraţia de stat;
• metodologia gestiunii fondurilor publice.
Misiunea socială a finanţelor publice se înfăptuieşte prin funcţia de repartiţie şi
funcţia de control .
Funcţia de repartiţie a finanţelor publice cuprine două faze:
• constituirea fondurilor publice
• distribuirea fondurilor publice
Constituirea fondurilor publice se realizează în procesul distribuirii şi redistribuirii produsului intern brut, între diverse persoane fizice şi juridice, pe de o parte, şi stat, pe de altă parte.
La constituirea acestor fonduri participă toate unităţile economice, indiferent de forma furidică de organizare a acestpora şi de forma de proprietate asupra capitalului social, instituţiile publice şi unităţile din subordinea acestora. Deasemenea mai participă şi populaţia, persoanele fizice şi juridice rezidente în străinătate, dar care realizează venituri în ţara considerată.
Participarea la constituirea fondurilor publice de resurse financiare îmbracă forme diferite, de exemplu impozite, taxe, contribuţii la asigurările sociale, amenzi, penalităţi, vărsăminte din veniturile publice. Deasemenea mai îmbracă şi forma veniturilor din valorificarea unor bunuri proprietate de stat şi a bunurilor fără stăpân, forma împrumuturilor de stat primite de la persoane fizice sau juridice. Participarea la constituirea fondurilor publice de resurse financiare mai îmbracă forma donaţiilor, ajutoarelor, resurselor primite cu titlu nerambursabil şi a altor transferuri primite.
Distribuirea fondurilor publice de resurse financiare constă în repartizarea acestora pe beneficiari, persoane fizice şi juridice, după ce s-au inventariat nevoile sociale, respectiv cererea de resurse financiare de la fondurile publice în anul de referinţă.
Distribuirea acestor fonduri reprezintă dimensionarea volumului cheltuielilor publice pe destinaţii, cum ar fi învăţământul, cultura, sănătatea, asigurări şi protecţia socială, apărarea naţională, ordinea publică, acţiuni economice şi datoria publică.
Constituirea şi dirijarea fondurilor publice de resurse financiare constituie un proces unitar şi neîntrerupt, care se realizează cu ajutorul funcţiei de repartiţie a finanţelor şi joacă un rol important în înfăptuirea reproducţiei sociale lărgite.
Funcţia de control a finanţelor publice este îndeplinită concomitent cu funcţia de repartiţie, dar are o sferă de manifestare mult mai largă decât acasta, deoarece vizează şi rolul de utilizare a resurselor.
Între funcţia de repartiţie şi funcţia de control există raporturi de intercondiţionare. Această intercondiţionare se manifestă prin faptul că repartiţia ocazionează controlul, iar controlul determină un anumit mod de mobilizare şi alocare a resurselor prin repartiţie.
Necesitatea funcţiei de control a finanţelor publice decurge din faptul că fondurile de resurse financiare publice aparţin întregii societăţi şi că acestea materializează o bună
parte a produsului intern brut.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impozitu pe Profit.doc