Impozitul pe Profit

CAPITOLUL 1

1.1 NOŢIUNEA DE IMPOZIT

1.1.1 INSTITUŢIA IMPOZITULUI

Pe parcursul evoluţiei societăţii, impozitele reflectau diversele dări plătite statului, bisericii, nobilimii; dările erau în natură, în muncă sau sub formă bănească. Impozitul este produsul istoriei. Putem vorbi de impozite ca relaţii financiare propriu-zise din momentul generalizarii şi individualizării formei băneşti a contribuţiei către stat. 1

Metodele de finanţare a cheltuielilor publice s-au schimbat în decursul timpului.

O dată cu creşterea puterii statului şi extinderea activităţii acestuia a fost nevoie de venituri permanente şi crescătoare. Acestea au fost obţinute prin plăţi obligatorii care au condus la dezvoltarea unui sistem fiscal. La începuturile existenţei sale, impozitul nu numai că era permanent, dar rolul său era limitat. Cu timpul el începe să fie reformat de către conducătorii de state, iar impozitul stă la baza reformelor la care statul a fost supus de-a lungul timpului. Toate statele moderne şi-au bazat dezvoltarea economiilor şi extinderea puterii lor, în mare parte pe fiscalitate, fie că era suportată numai de proprii cetaţeni sau/şi de cetaţenii altor state aflate într-o formă sau alta de dependentă faţă de statul respectiv.

Destul de timpuriu, oamenii de ştiinţă şi-au dat seama că, deşi funcţia impozitului este îndeosebi financiară, aceasta include şi o componentă interventionistă.2

Astfel, mareşalul Vauban subliniază efectul de descurajare pe care fiscalitatea excesivă îl produce asupra activitaţii şi investiţiilor.

In aceste condiţii, începând cu sfârşitul secolului XVII impozitul este perceput ca un obstacol în calea libertaţiilor economice.

O dată cu dezvoltarea ideilor liberale din această perioadă, concepţia despre impozit şi fiscalitate se modifică. Potrivit acestor idei, impozitul nu numai că nu trebuie să perturbe mecanismele economice fireşti, naturale, dar acesta trebuie să fie în concordantă cu o noua viziune despre stat, redus la funcţiile sale administrative; impozitul fiind prelevat numai pentru întreţinerea statului care asigura garantarea drepturilor individuale, siguranţa personală şi a bunurilor. Ideea unei intervenţii a statului în mecanismele economice datează de la sfârşitul secolului XVI şi secolul XVII. Cu toate fluctuaţiile şi oscilaţiile din teoria şi practica fiscală referitoare la impozit, acesta s-a impus definitiv în consţiinţa oamenilor şi în totalitatea instrumentelor statale. 2

1.1.2 Definirea impozitului

Modul în care a fost şi este definit impozitul diferă în funcţie de modul cum s-a impus şi a fost perceput într-o etapă sau alta, în cursul istoriei.

Impozitul a fost definit în mai multe moduri, de către diverşi economişti şi anume:2

-Gaston Jeze considera impozitul ca o “prestaţie pecuniară, pretinsă pe cale de autoritate, cu titlu definitiv şi fără contraprestaţie, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.”

-Lucien Mehl si Pierre Beltrame definesc impozitul ca fiind “o prestaţie pecuniară, pretinsă de autoritatea publică de la persoane fizice şi morale, după capacităţile lor contributive şi fară contraprestaţie, în principal pentru acoperirea cheltuielilor publice şi în mod accesoriu cu scopuri interventioniste ale puterii publice”.

-Alain Euzeby înţelege prin impozite “prelevări pecuniare pretinse persoanelor fizice şi morale, pe cale de autoritate, cu titlul definitiv şi fără contraprestaţie directă, în vederea acoperirii cheltuielilor publice şi intervenţiei economice şi sociale a puterilor publice”.