Independența Auditului Public Intern din Cadrul Consiliului Județean cluj-napoca

Introducere

Activitatea administrației publice are ca scop satisfacerea necesității intereselor publice generale ale cetățenilor. Însă cum acest scop poate fi atins dacă într-o instituție publică , care gestionează cu banii publici , nu există un control al acestor proceduri? Baza pe care se iau deciziile într-o astfel de organizație este informația și atâta timp cât managerii instituției vor beneficia de o informație tangentă cu realitatea , acțiunile rezultate în urma luării unor decizii vor aduce beneficii sociale.

În procesele decizionale care au loc în instituțiile publice din România, conducătorii instituților își formulează deciziile pe baza informațiilor pe care le dețin - și cu cât aceste informații sunt mai reale și neafectate de vreun factor care le poate cumva afecta credibilitatea - cu atât acestea vor fi mai utile în implementarea politicilor publice. Auditul Public intern este un compartiment mai nou aparut în instituțiile publice din România - care vizează controlul financiar al instituțiilor , adică modalitatea în care sunt gestionate resursele financiare deținute de o instituție, fie acestea reprezentate de cheltuielile cu personalul fie de cheltuielile rezultate în urma implementării anumitor proecte de către instituție. Acesta oferă informația pe care o deține pentru ca în viitor , conducatorii instituțiilor să-și poată administra mai bine treburile. “Auditorii interni examinează şi evaluează adecvarea şi eficacitatea sistemului de control intern al unei organizaţii, cât şi calitatea executării sarcinilor fiecărui post” ( RTSA , F.C. Macarie, 2008 , pp. 35)

Mi-am propus să fac tema de cercetare pe domeniul auditului public intern cu scopul de a afla dacă acest compartiment sa acomodat eficient în instituțiile publice din România și a vedea dacă Președintele Consiliului Județean Cluj (instituția în interiorul careia voi efectua cercetarea) ia în considerație , în procesul de luare a deciziilor, informațiile oferite de compartimentul de audit public intern din instituția dată.

Precum consider că în instituțiile din România acest compartiment încă nu își prea are utilitatea și este influiențat de managerii instituțiilor , am decis să verific aceasta printr-o cercetare calitativă, folosind Ghidul de interviu care îl voi aplica direct funcționarilor publici din CJC , cu scopul de a afla cât mai multe date despre funcționarea compartimentului de audit public intern din instituție , și să verific dacă acest compartiment este cumva influiențat de conducerea instituției publice sau nu.

Consider că e importantă cercetarea modului în care se acomodează un compartiment într-o instituție și dacă aceasta beneficiază de independeță- pentru a oferi un sprijin autorităților publice pe viitor , dacă o să fie de ajutor, pentru a perfecționa procesul de derulare a activităților acestui compartiment, și posibile rezolvări – văzute din partea funcționarilor, a faptului cum se poate rezolva problema cu independența adutitorilor publici , dacă aceasta se va demonstra că nu există.

În primul capitol voi prezenta pe scurt o cercetare științifică efectuată de Fellicia Cornelia MACARIE – „Auditul Public Intern- Suport în Procesul Decizional” , publicată într-o revistă de specialitate ( RTSA)- cu scopul de a folosi informațiile oferite de autor pentru propria cercetare ( comparații, idei, concluzii). Voi evidenția aspectele pe care le-a folosit autorul în derularea cercetării, și voi încerca pe cât posibil să fac o relevanță dintre tema propusă de mine și cea studiată de F.C. Macarie.

În cel de-al doilea capitol întitulat - “Partea Teoretică” voi prezenta teoria care va sta la baza lucrării de cercetare pe tema “Independența auditului public intern din cadrul Consiliului Județean Cluj-Napoca” și anume sursele pe care m-am bazat în cadrul efectuării studiului acestui fenomen (principalele ipoteze formulate de alți autori de specialitate, principalele teorii formulate de aceștia asupra acestui fenomen și concluziile la care au ajuns în urma unor analize detaliate) .

Prin capitolul trei - “Metodologia cercetării”, voi prezenta ipotezele pe care le-am formulat , operationalizarea acestora , transpunândule în variabile și indicatori , după care o să descriu metoda calitativă aleasă de mine pentru realizarea cercetării. Voi prezenta instrumentul de cercetare folosit și prezentarea întrebărilor care au fost incluse în acesta, dupa care voi prezenta argumentele care mi-au servit la alegerea acestei metode de colectare a datelor și nu a altei.

Pentru proiectul în sine am ales o metodă calitativă și anume Interviul, pentru că mi se pare o metodă eficientă de colectare a datelor având posibilitatea de a vorbi cu intervievatorul față în față- astfel observând care sunt reacțiile la intrebările pe care le voi pune. Alt motiv fiind imposibilitatea ( vazuta de mine ) de a aplica o metoda cantitativă, deoarece folosind o metoda calitativa (spre exemplu sondajul de opinie) , acesta va trebui aplicat mai multor persoanae pentru a avea credibilitate informația pe care o voi colecta, precum nu prea mulți cetățeni cunosc despre auditul public intern, sau daca au auzit în general- nu ne pot oferi informații utile care să mă ajute să înțeleg fenomenul , și care să mă ducă la o concluzie credibilă. De aceea am decis să aplic interviul pe funcționarii Consiliului Județean Cluj , deoarece aceștia intră în contact cu compartimentul de audit de la ei din instituție , și bănuiesc că stiu despre ce merge vorba. 

Un alt motiv pentru care am ales metoda calitativă și nu cantitativă , poate fi cunsiderat si lipsa de resurse financiare – care la randul său este și el un factor care poate determina aplicarea unei metode de colectare a datelor și nu a alteia. Precum pentru mine e mai ieftin să efectuez un interviu cu persoanele față în față , am decis să folosesc interviul, și anume cel semistructurat- pentru a-mi crea imaginea pe care o au funcționarii publici asupra independenței compartimentului de audit public intern din Consiliul Județean Cluj. Nu pot afirma cu precizie de 100% că anume această metodă de colectare a datelor î-mi va oferi date precise și reale despre cum stau lucrurile în realitate , însa voi încerca să reprezint datele cat mai amănunțit în modul în care le voi prelua de la funcționari.

În cele din urmă , în capitolul patru întitulat “Rezultatele obținute și interpretarea acestora”voi prezenta datele interviului și interpretarea acestora, dupa care vom observa dacă ipotezele se confirmă sau se infirmă.

În partea finală a cecetării voi prezenta posibilele rezolvări ale problemei propuse spre cercetare - ’’ independența auditului public intern din CJC’’- privite din punctual de vedere al funcționarilor publici, și într-un bun sfârșit – care este părerea mea asupra acestui fenumen.