Cuprins
- Capitolul 1: Inflaţia – prezentare generală
- 1.1 Inflaţia. Concept. Cauze……..…………………………………..4
- 1.2 Creşterea preţurilor, între normal şi patologic…….………………5
- 1.2.1 Inflaţia “ideală”…………………………………….…….....5
- 1.2.2 Inflaţia, ca semnal al dezechilibrelor din economie…………...7
- 1.3 Forme de manifestare a inflaţiei……………………….……....…9
- 1.3.1 Inflaţia prin cerere..………………………….……………...9
- 1.3.2 Inflaţia prin costuri………………..………………………11
- 1.3.3 Inflaţia importată………………………………………..…13
- 1.3.4 Inflaţia structurală…………………..…………………….14
- 1.3.5 Inflaţia prin monedă……………………………………….16
- 1.4 Reflectarea modurilor de manifestare a inflaţiei prin indicatori statistici…………………………………….………….…………..21
- Capitolul 2: Consecintele economice şi sociale ale inflaţiei
- 2.1 Efectele inflaţiei……………………………………..………….24
- 2.1.1 Inflaţia anticipată, inflaţia neanticipată…….………………24
- 2.1.2 Efecte asupra populaţiei……………….……………….......24
- 2.1.3 Efecte asupra întreprinderilor.……………………………..25
- 2.1.4 Efecte asupra economiei în ansamblu.…………………..…..26
- 2.2 Inflaţia şi şomajul.……………………………………..………..27
- 2.2.1 Şomajul – definiţie, trăsături…………………..……………27
- 2.2.2 Rata naturală a şomajului.………………..………..……….29
- 2.2.3 Costul şomajului şi “Legea lui Okun”…..……………….…..30
- 2.2.4 Relaţia inflaţie – şomaj pe cazul SUA…………...…………..31
- 2.2.5 Inflaţie, previziuni, prognoze.……………………...…….…33
- 2.2.6 Stabilirea salariilor şi inflaţia revizionată.……………………33
- 2.2.6.1 Curba ofertei globale……………………………….34
- Capitolul 3: Politicile antiinflaţioniste
- 3.1 Obiectivele politicilor antiinflaţioniste……………………………36
- 3.2 Obiectivele generale ale politicii economice.…………….………..36
- 3.3 Instrumentele politicii economice.…………………………….…38
- 3.4 Teoria şi politica economică în perspectiva ciclurilor istorice lungi………………………………………………………………..40
- 3.4.1 Teoria clasică şi liberalismul………………………..………40
- 3.4.2 Teoria keynesiană şi interventionismul.……………………...40
- 3.4.3 Teoria monetaristă şi neoliberalismul………………………..41
- 3.5 Politicile de reglementare a cererii globale………………………..43
- 3.6 Politica monetară………..………………………………………45
- 3.6.1 Mecanismul de transmisie a politicii monetare în economii de piaţă mature…………………………………………………..………45
- 3.6.2 Obiectivul fundamental al politicii monetare – stabilitatea preţurilor……………………………………………….………..47
- 3.6.3 Obiectivele intermediare……………………………….……48
- 3.6.3.1 Agregatele monetare………………….……………...48
- 3.6.3.2 Rata dobânzii………………………………………...50
- 3.6.3.3 Cursul de schimb……………………………………..51
- 3.6.4 Instrumentele politicii monetare……………………………...53
- 3.6.4.1 Mecanismul scontării……………….………………..53
- 3.6.4.2 Operaţiunile piaţa monetară…………………………54
- 3.6.4.3 Rezervele obligatorii…………………………………..55
- 3.7 Politica veniturilor……………………………………………….56
- Capitolul 4: Inflaţia în România
- 4.1 Realităţi şi perspective în evoluţia fenomenului inflaţionist contemporan…………………………………….………………….58
- 4.2 O radiografie a procesului inflaţionist în România în perioada 1990-2003………………………………………………….……………..71
- 4.2.1 Evoluţii cantitative…………………………………………..71
- 4.2.2 Cuantificarea principalilor indicatori de măsurare a inflaţiei în 2001…………………………………………………………………77
- 4.2.2.1 Masa monetară………………………………………77
Extras din proiect
1.1 Inflaţia. Concept. Cauze
Inflaţia se defineşte, în prezent, ca un proces complex prin care se afirmă multiple dezechilibre din economie, cu caracter general şi în continuă evoluţie.
Uneori se defineşte inflaţia prin efectul sau cel mai uşor vizibil, i.e. creşterea preţurilor. Creşterea preţurilor este chiar una din formele de manifestare a inflaţiei.
Alteori se apreciaza ca inflaţia consta în faptul de a emite moneda fără contrapartida, ceea ce reprezinta de fapt o cauza a inflaţiei.
Fenomenele inflaţioniste, atunci când sunt minore şi partiale, se numesc tensiuni.
Tensiunile inflaţioniste în unele sectoare pot fi compensate de tensiuni deflationiste din alte sectoare şi se pot astfel echilibra. Alteori, tensiunile se dezvolta, se coreleaza şi devin un proces.
Deşi inflaţia este un dezechilibru sau, mai precis, o suma de dezechilbre, creşterea preţurilor rămâne o caracteristică esentială care pune în evidenta implicit dimensiunile acestui proces.
Creşterea generala a preţurilor are ca efect diminuarea puterii de cumparare. Acestea sunt, de fapt, doua laturi ale aceluiasi fenomen. Pe măsura ce preţurile cresc puterea de cumparare scade, în relatie directa.
Conceptul general despre inflaţie trebuie sa fie concretizat şi prin amplitudinea fenomenelor:
-când creşterile de preţuri sunt de circa 2 – 4% anual inflaţia este apreciata ca taratoare (rampante sau creeping inflaţion) şi exprimata şi prin termenul eroziune monetară;
-când creşterile de preţuri se exprimă în două cifre se consideră că inflaţia este declarată;
-în condiţiile în care se exprimă cu trei cifre poate fi considerată galopanta sau hiperinflatie.
Formele de manifestare a inflaţiei sunt: inflaţia prin cerere, prin costuri, prin monedă, structurală şi importată. Dezvoltarea proceselor inflaţioniste conduce de cele mai multe ori la corelarea şi actiunea reunită a acestor cauze, fiind ajutată în mod direct de comportamente aferente unor mentalitati şi psihologii specifice.
1.2 Creşterea preţurilor, între normal şi patologic
1.2.1 Inflaţia “ideală”
Economia de piaţă îşi bazează existenţa pe semnalul transmis prin preţuri. Preţurile sunt cele care semnalizează neîncetat direcţia în care se îndreaptă cererea, oferta adaptandu-se corespunzator. Simplificat, mecanismul este urmatorul: când cererea pentru un anumit produs creşte, aceeasi tendinta o are şi pretul produsului respectiv. Producatorul, interesat de un profit mai ridicat, mareşte productia, ceea ce duce la restabilirea echilibrului dintre cerere şi oferta. Invers, când cererea scade, pretul scade şi el, orientand producatorul spre alt produs. Aceasta arata ca stabilitatea preţurilor nu inseamna fixitatea lor: unele preţuri cresc, altele scad, în functie de evoluţia raportului dintre cerere şi oferta pe piaţa.
Modificari de preţuri apar şi atunci când se schimbă condiţiile de producţie. Câstigurile induse de progresul tehnic şi tehnologic şi de ameliorarea managementului ajung, în cele din urma, să scadă preţurile. Dificultăţile sporite în obţinerea unor materii prime si, mai recent, măsurile tot mai severe de protecţie a mediului duc la creşterea preţurilor – urmată de adăptari ale consumului la noile condiţii. Din jocul neintrerupt al dezechilibrelor dintre cerere şi oferta se naste echilibrul dinamic al economiei de piaţă.
Exista insa perioade în care toate preţurile au aceeasi tendinta, cea de creştere. În acest moment avem de a face cu inflaţie, ca forma de manifestare a unei stari patologice în economie, ca semn al unui dezechilibru mai adanc – poate, structural – intre cererea şi oferta agregate.
Si în epoca premoderna au existat episoade inflaţioniste, mai lungi sau mai scurte. Europa secolului al XVI-lea, de exemplu, a inregistrat o tendinta de creştere a preţurilor nominale evaluata, a posteriori, la circa 600% de-a lungul intregului secol. Printre cauze sunt citate creşterea vitezei de circulatie a banilor, monetizarea argintului şi creşterea puternica a producţiei de argint.
Inflaţia a devenit insa un fenomen de durata dupa ce s-au raspandit banii de hartie si, mai cu seama, dupa ce legatura dintre stocul de metal pretios şi cel de bani a disparut. De la Revoluţia franceza incoace, aproape de fiecare data când guvernele au avut de finantat cheltuieli exceptionale (de exemplu, pentru un razboi), tiparnita de bani a fost pornita si, o data cu ea, inflaţia – fenomen care a devenit unul dintre cele mai studiate pe taramul stiintei economice.
Intr-o economie aflata în stare de echilibru, cu o creştere apropiaţa de potentialul normal şi o rata a şomajului aflata spre nivelul natural al acesteia, şi în sfarsit, cu un
Preview document
Conținut arhivă zip
- Inflatia si Impactul ei Asupra Sistemului Bancar Romanesc.doc