Instrumente Financiare Derivate

Termenul generic de “DERIVATIVE” desemneaza contractele cu livrare viitoare(futures), de optiuni(options) si swap. Deoarece existenta si valoarea de piata a acestor titluri depinde de activele la care se refera(titluri de valoare, valute sau bunuri), ele poarta denumirea de titluri derivate. Tranzactiile cu titluri derivate s-au amplficat substantial in perioada anilor 90, data fiind utilitatea acestora pentru trezorierii companiilor si managerii de fonduri de investitii, ca modalitati de protejare impotriva riscurilor de fluctuatie a valorii titlurilor financiare si a pretului diferitelor valute, in mod deosebit intr-o piata valutara volatila, precum cea existenta in acel moment. Intr-un raport publicat de Grupul celor 30 in anul 1993, se arata ca piata titlurilor derivate era de mici dimensiuni prin reportare la piata obligatiunilor, a actiunilor sau a tranzactiilor valutare. In cadrul aceluiasi raport, pe linga indicatiile referitoare la modalitatea de conducere a afacerilor cu titluri derivate, era emisa ideea ca nu sunt necesare reglementari suplimentare. Cu toate acestea, in mod special bancile centrale si-au manifestat neincrederea fata de aceste recomandari, atragind atentia asupra faptului ca cele mai multe tranzactii au loc pe piata extrabursiera, ca instrumentele derivate au un grad ridicat de complexitate si nu sunt intelese pe deplin, existind, prin urmare, riscul de aparitie a subcapitalizarii, a erorilor sistemului de functionare, supravegherea inadecvata a pietei si riscul erorii umane fiind mult mai mare decit pe celelalte piete.

Swap

Swap pe rata dobânzii - contract prin care părţile acceptă să schimbe la momente viitoare în timp fluxuri de dobândă stabilite pe baza unei sume noţionale (principal). Suma noţională (principalul pe baza căruia se calculează dobânzile) nu se schimbă, ci are loc numai decontarea periodică (schimb de dobânzi) a diferenţei dintre fluxurile de dobânzi.

In cadrul gestiunii riscului de rata a dobanzii un loc important revin instrumentelor financiare derivate, iar in cadrul acestora operatiunilor de swap, datorita avantajelor pe care le prezinta: lichiditate ridicata, flexibilitate si accesibilitate. Swap este preferat ca instrument pentru gestionarea riscului de dobanda pe termen lung, fiind asociat plasamentelor. Motivul principal este faptul ca bancile pot opta pentru atragerea resurselor cu rate variabile si pot acorda credite cu rate fixe sau invers.

Swap pe dobanzi, interest rate swap, este cea mai simpla forma a unei operatiuni swap. Formele concrete ale swap-ului de dobanzi sunt: cupon swap(plain vanilla swap) si bassis swap (index swap).

Swapul de dobanzi aferent cuponului (cupon swap) cuprinde “fixed to floating interest rate swap” care presupune un schimb de contracte cu dobanda fixa contra unui contract cu dobanda variabila si “floating to fixed interest rate swap” care se bazeaza pe un schimb de sens contrar. Cumparatorul de swap plateste rata fixa de dobanda vanzatorului de swap si primeste de la el rata de dobanda variabila.Vanzatorul de swap primeste rata de dobanda fixa de la cumparatorul de swap si ii plateste rata de dobanda variabila.

Scopul principal al unui swap este gestionarea si acoperirea riscului unei miscari viitoare adverse a ratei dobanzii, in functie de structura portofoliului propriu de active si pasive sau de a obtine profit de pe urma previziunilor asupra sensului de evolutie a ratei dobanzii.

Preferinta pentru utilizarea swap-urilor ca instrument de acoperire a riscului de rata a dobanzii decurge din posibilitatea de a modifica expunerea la riscul de rata a dobanzii, atat pentru elementele de activ, cat si pentru cele de pasiv. Pe partea de activ a bilantului, prin swap pot fi transformate plasamentele la rata fixa in plasamente cu rata variabila (prin cumparare de swap) sau pe cele la rata variabila in plasamente la rate fixe (prin vanzare de swap). Pentru elementele de pasiv, prin cumparare de swap se pot transforma datoriile la dobanda variabila in datorii la dobanda fixa, iar prin vanzare de swap se transforma datoriile la rata fixa in datorii la rata variabila.

Conceptul de rata de dobanda forward precum si evaluarea ei sunt fundamentale pentru utilizarea produselor financiare derivate.O rata de dobanda forward reprezinta costul unui imprumut sau unui credit ce se va desfasura in viitor pe baza unei rate de dobanda stabilita in prezent.Intre contractele Forward-Forward,FRA si futures pe rata dobanzii sunt legaturi foarte puternice,toate avand comuna o rata de dobanda pe o perioada care incepe in viitor.

Contractele Forward-Forward

Un Forward-Forward reprezinta un imprumut sau un depozit care are ca data de inceput un moment viitor.Termenul, suma si rata dobanzii sunt fixate in avans.Astfel,pentru a se elimina incertitudinea cu privire la rata dobanzii la imprumut sau la depozit din viitor se poate folosi un forward-forward.

Contractele la termen Forward Rate Agreement (FRA)

Contractele la termen FRA sunt operatiuni prin care partile convin un imprumut exprimat la un nivel dat: rata dobanzii, suma si scadenta fiind stabilite initial. Aceste conventii au efect in viitor la date anterioare, diferite de scadenta (data de lichidare). La data de lichidare, operatiunea se va incheia prin plata diferentei intre dobanda cuvenita si cea de piata. Conventiile de anticipatie asupra ratei dobanzii sunt utilizate in scopuri de speculatie, de arbitraj si de acoperire.

Elementele unui acord FRA sunt:

-Valoarea notionala-suma ipotetica de bani care este imprumutatata sau data cu imprumut intr-un FRA (Aceasta valoare nu este reala,adica nu este o obligatie de a lua un imprumut sau de a constitui un depozit in viitor,ci este o suma fictiva care serveste ca baza de calcul pentru o diferenta intre doua rate de dobanda)

-Rata FRA –rata de dobanda FRA sau rata de dobanda fixa

-Cumparatorul (long) –sau debitorul(imprumutatul) este persoana care este de acord sa plateasca rata de dobanda fixa si sa primeasca rata de dobanda variabila.De regula el vrea sa-si acopere un imprumut viitor.

-Vanzatorul (short)-sau creditorul(imprumutatorul ) este persoana care este de acord sa primeasca rata de dobanda fixa si sa plateasca rata de dobanda variabila.De regula el vrea sa-si acopere un depozit viitor

-Data decontarii-momentul in care incepe imprumutul ipotetic din FRA.

-Perioada contractului-perioada pe care se calculeaza diferenta de dobanda

-Data maturitatii-data la care imprumutul ipotetic ajunge la maturitate(scadenta)

-Data fixing-ului-data la care se determina rata de referinta variabila si anume cu doua zile inaintea datei decontarii

-Rata de referinta reprezinta rata de dobanda variabila luata ca referinta,de regula LIBOR, EURIBOR sau BUBOR

Daca rata dobanzii de referinta este mai mare decat rata FRA,cumparatorul de FRA va primi diferenta dintre rata de referinta si rata FRA aplicata la valoarea notionala pentru perioada contractului de la vanzatorul de FRA.Daca rata de referinta este mai mica decat rata FRA cumparatorul de FRA va plati diferenta dintre rata FRA si rata de referinta aplicata la valoarea notionala pentru perioada contractului vanzatorului de FRA.Astfel, cumparatorul/vanzatorul de FRA se poate acoperi impotriva cresterii/scaderii ratei de dobanda pe piata.Cum diferenta de dobanda este platita la data decontarii si nu la data maturitatii,ea se actualizeaza folosind rata de referinta.