Mecanismele de Dezvoltare a Crizei Financiare Actuale

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă intitulată „Mecanismele de dezvoltare a crizei financiare actuale” este structurată în 3 capitole.

Primul capitol intitulat „Criza financiară actuală. Definire şi cauze” defineşte criza financiară actuală din prisma specialiştilor în economie şi descrie cauzele care au condus la declanşarea şi răspândirea acesteia pe întreaga planetă.

Cel de-al doilea capitol intitulat „Derularea crizei financiare actuale” analizează răspândirea crizei financiare actuale si descrie desfăşurarea evenimentelor din timpul propagării acesteia.

Al treilea capitol intitulat „Impactul crizei financiare actuale” evaluează impactul crizei financiare actuale constatat în România şi în Europa.

Pentru a acţiona asupra efectelor nefavorabile ale crizei financiare este absolut necesar să se cunoască în profunzime cauzele care au generat-o şi să se instrumenteze politici şi mijloace organic racordate pe termenele scurt, mediu şi lung, la nivelurile locale, regionale, naţionale şi internaţionale.

Specialiştii consideră că declanşarea crizei financiare în luna octombrie 2008, în SUA şi alte ţări, reprezintă cea mai serioasă zguduire a finanţelor internaţionale de la Marea Depresiune din 1929-1933. Efectele actualei crize se răspândesc, dincolo de sfera financiară, la nivelul economiei mondiale în ansamblu, afectând creşterea economică şi piaţa muncii şi generând o serie de alte efecte conexe cu implicaţii de natură conjuncturală sau pe termenele mediu şi lung în ceea ce priveşte structura sistemului financiar mondial şi interfaţa acestuia cu economia reală.

1. CRIZA FINANCIARĂ ACTUALĂ. DEFINIRE ŞI CAUZE

În evoluţia noastră crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate pronunţată, sunt deci însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere. În situaţii de criză (orice formă ar îmbrăca ea) ne aflăm într-o permanentă stare de nelinişte şi de nesiguranţă legată de viitor, teamă sau chiar panică. Instinctul nostru de apărare şi de conservare ne îndeamnă să ne comportăm uneori iraţional şi să accentuăm şi mai mult această volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitivă pe care o avem filtrăm informaţia şi înţelegem fenomenul în felul nostru transpunându-l apoi într-un anumit comportament legat de piaţă.

Există unii specialişti care clasifică aceste crize în crize sociale (inflaţie în creştere, şomaj, sărăcie), în crize financiare (volatilitate accentuată pe pieţele de capital, căderea burselor şi revenirea lor spectaculoasă), crize politice (care pot degenera în războaie), crize locale sau internaţionale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate.

1.1. DEFINIREA CRIZEI FINANCIARE ACTUALE

Problema cu definirea acestor crize constă în a spune cât de mare să fie volatilitatea sau căderea pieţelor pentru a încadra o evoluţie de acest gen în categoria unei crize. Convenţional s-a stabilit că recesiune este atunci când după 2 trimestre succesive avem de a face cu scăderea PIB-ului unei ţări sau regiuni. National Bureau of Economic Research (NBER) defineşte criza ca fiind “o scădere semnificativă a activităţii economice pentru câteva luni reflectată în scăderea PIB, scăderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocupării, diminuarea producţiei industriale şi a consumului“.

Criza financiară nu este decât o formă de manifestare a crizei economice şi reflectă o neîncredere în sistemul financiar, o scădere semnificativă a volumului tranzacţiilor la bursă, o dereglare a mecanismelor de piaţă. Bursa este barometrul economiei şi tranzacţionează afaceri de diferite dimensiuni şi din diferite sectoare. În momentul în care piaţa acestor afaceri (piaţa imobiliară, piaţa petrolului, piaţa muncii) suferă dereglări sau corecţii importante, ele se vor reflecta în profitabilitatea afacerilor listate la bursă şi, implicit, în preţul activelor financiare (acţiuni sau obligaţiuni) care depind direct de aşteptările investitorilor. Panica legată de economie nu face altceva decât să accentueze amplitudinea acestor corecţii şi să inducă noi incertitudini în economie. De aici şi până la reducerea apetitului pentru economisiri şi investiţii şi apoi la creşterea dobânzilor pe piaţă nu este decât un pas.

Criza este definită de unii specialişti, ca fenomenul care apare atunci când se cumulează fenomenele de selecţie adversă şi de hazard moral până la un nivel la care pieţele nu mai direcţioneaza fondurile disponibile către agenţii economici care reprezintă cele mai bune opţiuni investiţionale.

Actuala criză, numită criza subprime, este o criză financiară determinată de scăderea bruscă a lichidităţilor în pieţele globale de credit şi în sistemele bancare, cauzată de eşecul companiilor care au investit în ipotecile subprime (cu grad ridicat de risc). Cauzele ei se întrevăd încă de la sfârşitul secolului trecut, dar vârful s-a atins în 2007 şi 2008. În iunie 2007 banca de investiţii americană Bear Stearns anunţa că cele două fonduri de „hedge” pe care le gira pierduseră aproape tot capitalul lor şi că ea însăşi pierduse în 3 zile toate lichidităţile sale (17 miliarde USD!), fiind în pragul falimentului. Era debutul crizei „subprime”, Criza a scos la iveală grave deficienţe în sistemul financiar global şi în cadrul de reglementare.