Monografie Economie Bancară

Domeniu: Finanțe

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 69 în total

Cuvinte : 17099

Mărime: 227.45KB (arhivat)

Publicat de: Doina Stanciu

Puncte necesare: 9

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Specializare: Finanțe și Bănci

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

I.Organizarea sistemului bancar românesc 7
1.1 Diferitele instituții de credit 7
I.2 Organismele profesionale și organele centrale 8
1.3 Autoritățile de control ,de reglementare și de consultare 9
II. Deschiderea și funcționarea contului bancar 10
1.Intrarea în relația client bancă 10
1.1 Verificarea actului de identitate 10
1.2 Verificarea adresei 10
1.3 Verificarea capacitatii civile 10
1.4 Verificarea naționalității 10
1.5 Verificarea capacității bancare 10
2. Convenția de cont a persoanelor fizice 11
2.1 Conditiile tarifare 11
2.2 Condițiile de utilizare 11
2.3 Angajamentele reciproce 12
3. Diferitele tipuri de conturi pentru persoane fizice și firme 13
3.1 Conturile pentru persoane fizice 13
3.2 Contul profesional 14
4.Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar 14
5. Diferitele fișiere care trebuie consultate 14
5.1Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate 14
5.2 Fișierul național al incidentelor de rambursare a Creditelor către populație 14
5.3 Fișierul Central al cecurilor 15
5.4Fișierul Național al Cecurilor Neregulamentare 15
6.Procura 15
7.Tarifare bancară 15
8.Popririle și sechestrele de cont 19
9. Incapacitățile 20
9.1 Majorii 20
9.2 Minorii 20
9.3 Majorii protejați 20
10. Închiderea contului 21
10.1 Închiderea la inițiativa băncii 21
10.2 Închiderea la inițiativa clientului 21
10.3 Operațiuni de îndeplinit 21
10.4 Decesul clientului 21
10.5 Gratuitate 22
10.6 Prescriere 22
10.7 Notificare 22
III. Gestiunea instrumentelor de plată 23
1. Diferitele instrumente de plată 23
1.1 Tipurile de cecuri 23
1.2 Mențiuni obligatorii 24
1.3 Termenele de prescriere 24
1.4 Cardul bancar (de retrageri, de plăti, de credit, cadou, co-brand) 24
1.5 Autorizațiile de extrageri 26
1.6 Viramentul 26
1.7 Efectele de Comerț 27
1.8 Plata fără contact 28
1.9 Cifre cheie (date statistice privind plățile interbancare) 29
2. Incidente de plata 30
2.1 Incidente legate de cecuri 30
2.2 Incidente legate de credite 31
3. Contestațiile 32
3.1. Contestațiile referitoare la cecuri 32
3.2 Contestarea unui card 32
3.4. Terminalele de plăti electronice POS 33
4.1 Funcțiile unui POS 33
4.2 Contractul POS 34
5. Vânzarea la distanță 34
5.1 Mizele 34
5.2 Internetul 35
5.3 Platformele de call-center 36
5.4 Serviciul de call-back 36
6. Nouă formă SEPA (Single Euro Payments Area-Zona Unică de Plăti în Euro) 36
6.1 Viramentul SEPA 37
6.2 Extragerea SEPA 37
6.3 Plata prin card SEPA - Cadrul SEPA 37
IV. Creditul pentru persoane fizice 39
1. Inițiere în matematica financiară 39
1.1 Dobânzi (simple, compuse) 39
1.2 Rata (proportională, actuarială) 40
1.3 Metodele de rambursare (în avans, la scadență, scutire) 40
2. Creditul de consum 40
2.1 Reglementarea (destinatari, contractul de credit) 42
2.2 Cazurile particulare (creditul afectat, creditul permanent) 42
2.3 Diferitele tipuri de credite de consum (descoperirea de cont, personal clasic, personal afectat, pentru studenti, permanent) 42
3. Abordarea și gestiunea riscului 43
4. Creditul imobiliar 44
4.1 Reglementarea ( destinatari, publicitatea, contractul de credit, condițiile suspective, rambursarea anticipata, cazuri neplată) 45
4.2 Împrumuturile sectorului reglementat (banca pentru locuințe) 46
4.3 Împrumuturile pentru sectorul liber (creditele clasice, creditele puncte) 47
5. Diferitele moduri de achiziționare 47
6. Diferitele rate ale dobânzii (ale împrumutului) 48
6.1 Dobanda anuala efectiva 48
6.2 Rata dobânzii legală 49
6.3 Rata dobânzii cămătărească (calcului pragurilor de camătă, delictul) 49
6.4 EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) 49
6.5 EONIA ( Euro OverNight Index Average) 50
6.6 ROBOR ( Romanian Interbank Offer Rate) 50
7. Diferitele garanții la rambursarea creditelor 51
7.1 Garanțiile personale 51
7.2 Garanțiile reale 51
8. Asigurările împrumuturilor 52
8.1 Riscurile acoperite 52
8.2 Contract și partea interesată 52
8.3. Punerea în practica a garanției 53
9. Tratamentul supraîndatorarii 53
9.1 Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare 53
9.2 Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare 53
9.3 Rolul instanțelor judecătorești 53
9.4 Funcționarea procedurii de redresare personală 53
V. Creditul pentru firme (IMM) 54
1. Creditele de investiții pe termen mediu sau lung 54
2. Imprumutul pentru finantarea intreprinderii 55
3. Leasing-ul 55
4. Împrumuturile de exploatare 56
4.1 Creditele de trezorerie 56
4.2 Garanțiile 57
5. Finanțarea gestiunii clienților 57
5.1 Scontul comercial 57
5.2 Factoring 57
5.3 Comerțul internațional 58
VI. Răspunderea Băncii( Secret Bancar, Deontologie, Cod etică) 59
1. Neconformitatea 59
1.1 Obiective și rezultate 59
1.2 Consecințele riscului de neconformitate. 59
6.1.3 Domenii acoperite de conformitate 60
2. Răspunderea civilă și penală a băncii 60
2.1 Elemente constitutive ale răspunderii civile 60
2.2 Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile 60
2.3 Condiții de aplicabilitate a răspunderii penală 61
2.4 Cazuri de derogare de răspundere 61
3.Deontologia 62
3.1. Principalele obligații 62
3.2. Loialitatea față de angajator 62
3.3 Respectarea legilor și regulamentelor și vigilența deosebită în ceea ce privește spălarea banilor 63
3.4 Exemple de practice judicare întâlnite pe spețele bancare în judecătoriile din România 64
5 Lupta împotriva spălării banilor 66
5.1 Cele trei faze ale spălării banilor din venituri provenite din activitați criminale 66
5.2 Obligațiile insituțiilor de credit 67
5.3 Organismele de control 67
Concluzii 68
Bibliografie 69

Extras din proiect

I.Organizarea sistemului bancar românesc

1.1 Diferitele instituții de credit

Instituțiile de credit sunt acele organizații care întreprind activități care presupun atragerea banilor sub formă de depozite de la populație dar și diferite tranzacții cum ar fi cele de acordare de credite.

În țara noastră există următoarele tipuri de instituții de credit:

- Bănci

Reprezintă societăți de credit care se ocupă în principiu cu acordare de credite și atragere de depozite de la populație.

- Organizații cooperatiste de credit

Desfășoară activități similare cu cele ale unei bănci. Aceste organizații au fost înființate în scopul de a se ajuta între ele și de a-și urmări interesele comune. Fiecare oferă produse și servicii persoanelor fizice care se află în raza de acțiune a cooperativei,iar astfel,acestea nu concurează una împotriva celeilalte.

- Bănci de economisire și creditare în domeniul locativ

Aceste bănci se ocupă cu sprijinirea persoanelor care au nevoie de bani pentru activități ce fac parte din categoria locativă. Aceste activități constau în construirea de imobile,renovare,achiziționare terenuri etc. Contractul băncii constă în parcurgerea a două etape și anume : prima,când clientul economisește și a doua când banca oferă posibilitatea obținerii unui credit ținând cont de ceea ce a economisit clientul. Decizia îi aparține clientului,în sensul că acesta poate accepta oferta creditului sau o poate respinge.

- Bănci de credit ipotecar

Sunt băncile care oferă credite în scopul de a da clienților posibilitatea de a-și achiziționa o locuință.

- Instituții emitente de monedă electronică

Sunt instituții autorizate de BNR să emită monedă eletronică. La sfârșitul anului 2016 conform BNR,existau 3 instituții.

În România există în momentul de față 27 de bănci comerciale, 8 sucursale bănci străine, 2 bănci cu capital românesc și 24 bănci cu capital străin.

Instituții financiar nebancare

Sunt acele instituții care întreprind activități similare cu cele ale unor bănci în condiții legale. Pot acorda credite, emite garanții,pot da carduri de credit ,pot realiza operațiuni de schimb valutar etc.

Aceste instituții trebuie să fie realizate ca societăți pe acțiuni și trebuie denumite astfel încât să conțină numele de instituție financiar nebancară .

I.2 Organismele profesionale și organele centrale

Organismele profesioanle sunt reprezentate de :

- Asociația Română a Băncilor care reprezintă cea mai importantă asociație care are drept scop protejarea și susținerea drepturilor membrilor. Este organizația care vine cu idei pe care le prezintă Parlamentului, Guvernului sau chiar Comisiei și Consiliului European în scopul de a aduce Sistemul Bancar la cele mai bune performanțe și rezultate.

- Institutul Bancar Român care are derpt scop îmbunătățirea la nivel profesional . Se ocupă cu pregătirea persoanelor din cadrul băncilor,astfel încât acestea să se încadreze în cerințele date de BNR. Pentru o bună organizare,cooperare, acest institut se află în legătură cu Asociația Română a Băncilor.

Organe centrale : CIP, CRC , TRANSFOND, Fondul de Garantare, Romcard

CIP- este o bază de date în care sunt trecute toate persoanele care au folosit în mod greșit instrumentele de plată conducând la acțiuni frauduloase. Persoana care a determinat un incident major primește interdicție,adică nu mai poate utiliza cecuri pe o perioadă de 12 luni, începând cu data când s-a produs incidentul.

CRC- este o bază de date în care sunt trecute persoanele care au utilizat în mod fraudulos cardurile , persoanele care nu și-au rambursat la timp datoriile, persoanele cu risc de credit.

Transfond- reprezintă un sistem de plăți la fel de bun și organizat ca cele din alte țări UE. Este un sistem electronic,care a fost înființat de către membrii din sistemul bancar românesc. Scopul Transfond este acela de a oferi servicii de compensare și restituire a sumelor de bani datoare , fără numerar în moneda țării.

Fondul de Garantare- Scopul acestuia este acela de a se asigura că depozitele realizate de instituțiile de credit sunt restituite persoanelor,în cazul în care acestea sunt la un pas de a-și declara insolvența.

Romcard- este o societate ce se ocupă cu autorizarea,procesarea, operațiunilor ce sunt realizate cu ajutorul cardului, gestionarea bazelor de date.

1.3 Autoritățile de control ,de reglementare și de consultare

BNR:

- Banca Națională a României se ocupă cu supravegherea instituțiilor de credit din țara noastră și controlează respectarea normelor .

- Este autoritatea reglementată să verifice modul de punere în practică a legislației pentru evitarea spălării banilor și a actelor de terorism.

- Menține stabilitatea prețurilor

- Urmărește o bună funcționare a instituțiilor de credit

Ministerul de Finanțe:

- Se ocupă cu realizarea controlului financiar preventiv

- Elaborează strategii fiscale

- Își îndeplinește obligațiile ce îi revin privind Fondul de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile de mici dimensiuni și cele mijlocii.

- Se ocupă cu gestionarea contului Trezoreriei Statului

- Monitorizează ratele dobânzilor ce urmează a fi încasate

- Se ocupă cu înlăturarea și prevenirea evaziunii fiscale

- Elimină corupția

- Are în vedere domeniul monetar și valutar

Organisme interne de control

Aceste organisme sunt stabilite la fiecare unitate bancară pentru a asigura desfășurarea activității în cele mai bune condiții. Astfel există :

- Adunarea Generală a Acționarilor, unde se întrunesc toți acționarii de fiecare dată când este nevoie pentru a lua anumite hotărâri.

- Consiliul de Administrație- supraveghează activitățile băncii

- Comitetul de Direcție- membrii se întâlnesc săptămânal discutând despre activitățile zilnice ale băncii.

- Comitetul de audit- se ocupă cu monitorizarea riscurilor și identificarea metodelor de înlăturare a acestora, cu evaluarea controlului intern.

II. Deschiderea și funcționarea contului bancar

1.Intrarea în relația client bancă

1.1 Verificarea actului de identitate

Aceasta reprezintă prima etapă în relația cu banca, persoana fizică sau juridică trebuie să își prezinte documentul de identitate băncii pentru ca aceasta să verifice numele, codul numeric personal, adresa,naționalitatea,data de valabilitate etc.

Banca prin această etapă dorește să își cunoască clientul

1.2 Verificarea adresei

Banca verifică adresa clientului în scopul de a vedea dacă acesta locuiește pe teritoriul României adică, dacă este rezident, deoarce banca poate oferi produse și servicii persoanelor rezidente.

1.3 Verificarea capacitatii civile

Capacitatea civilă înseamnă că o persoană are dreptul de semnătură. Este o persoană majoră,o persoană care a împlinit 18 ani.

Mai există cazul în care poți căpăta capacitate civilă, la vârsta de 16 ani prin căsătorie.

Banca verifică acest lucru pentru că acordarea unui produs sau serviciu bancar necesită capacitate civilă.

Există și situații când o persoană de exemplu își poate pierde acest drept de semnătură și aceste situații sunt: atunci când o persoană este condamnată la închisoare și persoanele care au anumite boli psihice.

1.4 Verificarea naționalității

Prin această verificare, banca dorește să afle gradul de risc la care este supusă.

Dacă clientul este o persoană de altă naționalitate decât română există posibilitatea ca acesta să nu returneze creditul sau să folosească suma de bani în scopuri ilicite. O persoană de alta naționalitate prezintă un grad de risc mult mai ridicat decât o persoană de naționalitate română.

1.5 Verificarea capacității bancare

Capacitatea bancară este verificată în primă fază prin dialogul persoanei de la bancă cu clientul și care vizează următoarele aspecte :

- Care este scopul deschiderii contului?

- În ce constau operațiunile ce urmează a fi desfășurate?

Bibliografie

1. 1. https://www.investopedia.com/terms/e/euribor.aspbnr.ro

2. https://www.investopedia.com/terms/e/eonia.asp

3. piraeusbank.ro

4. conso.ro

5. anfp.gov/R/Doc/2015/Proiecte/InstruireAplicata/26.11/Manual%20Modul%202%20%20Expert%20implenetare.pdf

6. mdrap.ro/userfiles/ghid_MP.pdf

7. Vasile Cocriș, Dan Chirleșan, Economie Bancară Repere teoretice și studiu monografic Ediția a III-a, Iași, 2009, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”