Mutații în dezvoltarea sistemului financiar al Comunității Uniunii Europene după anul 2000

Capitolul 1. Sistemul financiar al Comunității Uniunii Europene

1.1 Scurtă introducere

Pentru a putea reda noțiunea de sistem financiar European, mai întai trebuie să fie definită noțiunea de sistem financiar, acesta din urmă este raportat în literatura de specialitate la: sistemul de relații financiare, sistemul instituțiilor financiare, sistemul fondurilor financiare, sistemul instrumentelor de conducere și reglare a activitătii economice, sistemul de finanțare a economiei. Plecând de la toate acestea , noțiunea de sistem financiar este definită după unii autori ca fiind ansamblul de norme și tehnici ce sunt convenite și acceptate pe fundamentul unor reglementări institutionalizate ce sunt menite pentru a coordona și pentru a organiza comportamentu tărilor membre în domeniul fluxurilor financiare internationale.Totodată sistemul financiar poate sa fie abordat si ca un ansamblu de piete, institutii, intrumente și fluxuri financiare ce sunt menite să asigure deplasarea în timp și în spatiu a resurselor de capital de la cei care le detin catre cei care au nevoie de acestea(beneficiarii finantarii).

De asemenea acest sistem financiar European are la bază și o serie de funcții pe care le îndeplinește, prin urmare acestea sunt:

• Transferul resurselor fiananciare de la cei care au un surplus de fonduri către cei care au un deficit de fonduri

• Promovarea eficinței economice prin alocarea optimă a resurselor de capital ( riscuri si costuri scăzute)

• Valorificarea oportunităților de investitii (fondurile sunt transferate dinspre sectoare sau domenii cu productivitate scăzută către domenii cu productivitate ridicată).

Formarea sistemului financiar al Comunitatii Europene este marcată de o serie de etape semnificative, acestea sunt:

- Dezvoltarea unui sistem financiar original (1953-1975)

- Criza finanțelor comunitare (1975-1988)

- Reforma sistemului financiar al Comunitatii europene: măsurile Delors I (1987-1988) și Delors II (1993-1999).

Prin intermediul bugetului Uniunii Europene, se coordonează anual activităţile care se derulează între statele membre, orientările politicii comunitare şi priorităţile acestora. Bugetele anuale sunt părţi ale ciclului bugetar de şapte ani, denumite şi „perspective fi nanciare”. Principiile fundamentale care guvernează bugetul Uniunii Europene sunt: principiul unităţii, principiul universalităţii, principiul anualităţii, principiul echilibrului, specifi carea cheltuielilor şi fi nanţarea prin resurse proprii. Politica fi scală acţionează în două planuri: asupra creşterii economice, în situaţia în care economiile sunt în faza de încălzire accentuată, în sensul încetinirii acesteia şi prin politica fi scală, care ia măsuri de accelerare în cazul economiilor afl ate în fază de recesiune. Efectele negative nu pot fi înlăturate decât prin armonizarea politicilor fi scale. Deşi actualul buget este diminuat comparativ cu cel anterior, acesta este mult mai fl exibil decât bugetul precedent.

1.2. Constituirea sistemului financiar al comunității europene

În ceea ce privește formarea sistemului financiar al Comunității Europene, aceasta are la bază câteva etape importante,printre care:

- Dezvoltarea unui sistem financiar original (1953 – 1975);

- Criza finanțelor comunitare (1975- -1988);

- Reforma sistemului financiar al Comunității europene : măsurile Delor I și Delors II.

Pentru dezvoltaea unui sistem financiar original european s-a constatat nevoia existenței unui proces de unificare a instrumentelor bugetare, mai exact supă cel de-al doilea război mondial s-a observat că este necesară unificarea din punct de vedere economic și politic la nivel european. Acest proces de unificare a avut la bază parcurgerea mai multor etape care au dus la crearea unor premise ce rau necesare constituirii Uniunii Europene.

Dezvoltarea politicilor comune a fost un alt factor ce trebuia dus spre îndeplinire, dar pentru aceasta au fost adoptate câteva măsuri cum sunt:

- Crearea Fondului european de orientare și gestionare agricolă în aprilie 1962;

- Politica de cercetare ce este bazată mai exact pe tratatul EURATOM;

- Consolidarea Fondului social european, creat prin tratatul de la Roma în martie 1975;

- Crearea Fondului european de dezvoltare regională.

De asemenea s-a căutat și un echilibru inter-instituțional. Prin urmare, se are în vedere și faptul că de-a lungul anilor, puterea bugetară a Parlamentului European a crescut, în prezent aceasta fiind partajată între Consiliu și Parlament, înmaterie de procedură bugetară.

Referindu-mă la criza finanțelor comunitare cae a avut loc între anii 1975 și 1988 se poate afirma că de-a lungul anilor 1970 , echilibrul juridic a avut de-a face cu numeroase problem. Datorită apariției crizei a rezultat o funcționare extrem de dificilă a procesului de decizie bugetară, ce a fost marcată de numeroase incidente: multiple acțiuni contencioase prezentate în fața Curții de Justiție, întârzieri în adoptarea bugetului, respingerea bugetului de către Parlament.