Natura politicii fiscale în zona Euro

Cap.1 Sustenabilitatea finantelor

Publice in zona euro

„Zona euro” este termenul oficial pentru grupul de state membre care au adoptat moneda euro ca monedă proprie.

Până în prezent, treisprezece state membre UE au adoptat euro ca monedă proprie: Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Slovenia şi Finlanda. Aderând la UE, noul stat membru se angajează să introducă euro în momentul în care va îndeplini toate criteriile necesare. Prin îndeplinirea acestor criterii, un stat membru demonstrează un nivel ridicat de convergenţă economică durabilă cu economia zonei euro înainte de introducerea monedei unice. Convergenţa economică reprezintă o garanţie a faptului că economia funcţionează bine în zona euro şi că statele membre se pot dezvolta şi prospera in cadrul acesteia.

Calitatea de membru al zonei euro consolidează gradul de interdependenţă economică dintre statele membre. Acestea au în comun moneda euro şi politica monetară indicată de Banca Centrală Europeană. Folosirea monedei unice şi politica monetară comună au ca efect intensificarea legăturilor comerciale şi financiare . Această integrare economică în creştere încurajează o mai strânsă coordonare a politicilor economice.

Având în vedere această interdependenţă, membrii zonei euro se confruntă cu provocări economice comune, specifice. Din acest motiv, începând din 1999, ministerele de finanţe ale statelor membre din zona euro s-au întrunit, în mod informal, într-un „Eurogrup”, pentru a discuta chestiuni legate de responsabilităţile comune privind moneda unică. La aceste întâlniri participă şi comisarul pentru afaceri economice şi monetare, precum şi preşedintele Băncii CentraleEuropene.

Buna funcţionare a zonei euro este crucială nu numai pentru economiile participante, ci şi pentru întreaga Uniune. Aceasta deoarece succesul zonei euro, care constituie, până în prezent, cea mai avansată etapă a integrării europene, influenţează puternic performanţa economică a UE. De aceea, este vital ca zona euro să fie atent monitorizată astfel încât să devină o ancoră pentru stabilitatea economică în Europa şi un imbold dat reformei în actualele şi viitoarele state membre UE.

Cap.2 Justificarea impunerii Pactului

De Stabilitate si Crestere

In cazul unui soc al cererii simetric si negativ (care creeaza o externalitate pozitiva de cerere si negativa in privinta ratei dobanzii),echilibrul necooperant va fi suboptimal,deoarece se caracterizeaza printr-o rata a dobanzii mai ridicata.

In acest sens se poate considera ca PSC nu constituie doar un instrument de disciplina bugetara,ci si unul de coordonare,deoarece limiteaza reactia statelor membre la un soc simetric al cererii,ceea ce permite o reactie centralizata prin politica monetara unica.

1.Evaluarea Pactului de Stabilitate si Crestere

avantaje si critici

Avantajele PSC-decurg din obiectivele care au stat la baza conceperii lui.

1.sustine disciplina bugetara impusa prin tratatul de la Maastricht

2. *este un fel de garantie contra riscului de a destabiliza politica monetara prin politici bugetare necoordonate;

*poate fi un mijloc de a determina o coordonare a politicilor economice nationale.

3. *evita situatia in care o tara a zonei euro ar adopta un ncomportament de tipul pasagerului clandestin

*mecanismul de sanctiune poate fi analizat ca un mod de a internaliza in maniera taxelor pigoviene acele externalitati create de moneda unica.

*este un mijloc prin care se poate asigura solvabilitatea statelormembre

4. *tine cont de anumite consideratii tepretice9apartinandnoii economii clasice),care critica ineficacitatea politicii bugetare;

*lucrarile Comisiei Europene au ainsistat asupra cercului virtuos pe care il creeaza asupra economiei existenta unei discipline bugetare riguroase;

*poate evita comportamentul tarilor de a urma o politica bugetara incoerenta temporala(prociclica in faza de recesiune)

5.rigoarea bugetara este cu atat mai necesara in prezent,deoarece finantele publice vor fi afectate de procesul de imbatranire a populatiei europene.

Criticile aduse PSC-se bazeaza pe analiza functionarii lui.

1.*PSC acorda o importanta excesiva termenului scurt in detrimentul termenului lung,deoarece supravegherea este centrata pe deficit,si nu pe datoria publica si nici pe sustenabilitatea acesteia;

*constituie o prelungire a criteriilor respective de la Maastricht-:respectarea acstor criterii nu va duce doar la o convergenta bugetara,ci si la una caracterizata prin rate ridicate ale somajului si rate reduse de crestere in zona euro(Franco Modigliani,1998);

*respectarea criteriului impus de deficit bugetar este costisitoare din punctul de vedere al cresterii economice si somajului;

*severitatea regulilor PSC a fost resimtita la nivelul zonei euro,deoarece anul 2001 a marcat sfarsitul careului magic;crestere sustinuta,o rata redusa a somajului,inflatie redusa si echilibru extern.