Operațiuni bancare privind acordarea de credite

Definirea obiectivelor

Conform prevederilor Legii bancare nr.58/1998, “la acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate” si “toate operatiunile de credit si de garantie ale societatilor bancare vor trebui consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii”.

Determinarea capacitatii de plata a clientilor se face prin analiza aspectelor financiare si nefinanciare ale afacerilor, atat din perioadele expirate cat si din cele prognozate (viitoare). Utilizarea creditului aprobat pentru o alta destinatie decat cea stabilita, da dreptul bancii sa intrerupa creditarea si sa retraga imprumutul acordat.

La creditele acordate si scrisorile de garantie eliberate, banca percepe dobanzi si comisioane ale caror niveluri de baza se avizeaza de Comitetul de directie si se aproba de Consiliul de Administratie al bancii, precum si penalitati stabilite conform prevederilor legale in vigoare, in cazul nerambursarii la scadenta a creditelor si neachitarii dobanzilor datorate

Cuvinte cheie:

-credit este operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare,insotite de plata unei dobanzi care reprezinta remuneratia imprumutatorului.

-banci este o Intreprindere financiară care efectuează operaţii de plată şi de credit (şi organizează circulaţia bănească).

-dobanda: sumă de bani care se plăteşte (de obicei în procente) pentru un împrumut banesc.

-capitaluri: ansamblu de bunuri posedate în bani sau în natură.

-moneda - reprezinta un etalon legal de plata pentru facilitarea schimburilor ,pentru acumulari si stingerea obligatiilor,masurator general de valori care se bucura de increderea publica si poarta girul statului.

-imprumut: faptul de a (se) împrumuta; (concr.) obiect sau sumă de bani.

Introducere:

Din punct de vedere etimologic, cuvantul credit este de origine latina, “creditum – creditare” , care are semnificatia de “a crede” sau de “a avea incredere”.

Aparitia creditului este strans legata de , insa si de cea a bancilor comerciale, care mobilizeaza disponibilitatile monetare de pe piata in scopul plasarii eficiente a acestora catre solicitantii de fonduri, prin intermediul creditarii.

Creditul este operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare,insotite de plata unei dobanzi care reprezinta remuneratia imprumutatorului.

In literatura de specialitate , pentru definirea creditului, trei opinii s-au conturat cu privire la acest concept, respectiv:

a) Creditul ca incredere este o conceptie care plaseaza la baza relatiilor de credit ideea de incredere intre creditor si debitor, de unde rezulta caracterul subiectiv al aceptor relatii.

b) Creditul ca expresie a relatiilor de redistribuire a capitalurilor temporar disponibile presupune transferul unei parti din produsul social de la unii din participantii la circuitul economic catre alti participante la acest circuit.

c) Creditul ca forma a relatiilor de schimb reprezinta un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de moneda sunt cedate in schimbul unei promisiuni de plata viitoare.

Definirea completa a creditului poate fi realizata prin luarea in considerare si corelare a aceptor trei abordari, ceea ce poate duce la urmtoarea formulare: creditul reprezinta o categorie economica ce exprima relatiile de repartitie a unei parti din PIB sau din venitul national , prin care se mobilizeaza si se distribuie disponibilitatile din economie si se creaza noi mijloace de plata in scopul afacerii unor nevoi de capital si al realizarii unor obiective ale politicii economice.

Partea teoretica

Rolul creditului este concretizat in rezultatele obtinute in economie, prin manifestarea relatiilor de credit sau in contributia creditului la realizarea anumitor obiective de politica economica

Acest rol poate fi privit prin contributia creditului la :

- Realizarea procesului de egalizare a ratei profitului, creditul fiind un mijloc de redistribuire a capitalurilor disponibile intre ramuri ;

- Intensificarea procesului de concentrare a capitalului prin intermediul creditelor pntru investitii si de centralizare a capitalului , in sensul ca accesul la credit este permis mai mult firmelor puternice, care au posibilitati de rambursare a obligatiilor asumate ;

- Favorizarea speculatiei cu hartii de valoare, prin credit putandu-se cumpara hartii de valoare cu scopul de a fi vandute ulterior la o valoare mare ;

- Ridicarea nivelului de trai al populatiei creditul oferind posibilitatea procurarii de bunuri de folosinta indelungata, dar care au o valoare ridicata.

Un rol deosebit de important al creditului consta in promovarea relatiilor economice internationale prin creditarea activitatilor de comert exterior, cel mai frecvent cu avantaje deosebite pentru producator.