Ordonatorii de Credit

Proiect
6.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 2875
Mărime: 19.61KB (arhivat)
Publicat de: Romeo Szabo
Puncte necesare: 7

Extras din proiect

TIP ORDONATOR DE CREDITE ROL ŞI RESPONSABILITATE

Ordonatorul principal de credite bugetare Definire: Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome. Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării. În cazurile prevăzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.

Rol: Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare (dacă este cazul), ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Ordonatorii principali de credite vor repartiza creditele bugetare, după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente, cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din obligaţii internaţionale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.

Responsabilităţi: Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordonatorul secundar de credite bugetare Definire: Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite, având în subordine ordonatori terţiari de credite.

Rol: Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Responsabilităţi: Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordonatorul terţiar de credite bugetare Definire: Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite, fără a avea ale instituţii în subordine.

Rol: Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Responsabilităţi: Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Structurile piramidale de subordonare

Structurile piramidale de subordonare sunt variate mai ales că avem de-a face cu diverse forme de finanţare. Modul de finanţare este important deoarece în anumite situaţii ordonatorul superior de credite trebuie să deschidă credite bugetare (în cazul finanţării integrale de la buget), în alte situaţii trebuie să vireze subvenţii (în cazul instituţiilor publice finanţate parţial de la buget) ori trebuie doar să vegheze asupra bunei desfăşurări a activităţii (în cazul instituţiilor publice autofinanţate).

Câteva din sistemele de subordonare care reproduc situaţii întâlnite în România sunt generalizate şi exemplificate mai jos. Semnificaţia notaţiilor şi fundalelor utilizate în schemele de mai jos sunt următoarele:

OP – ordonator principal de credite bugetare

OS – ordonator secundar de credite bugetare

OT – ordonator terţiar de credite bugetare

Cazul 1. Ordonatorul principal de credite bugetare (finanţat integral de la bugetul de stat sau local) nu mai are ale instituţii publice în subordine

Această situaţie este întâlnită în special în cazul autorităţilor publice de reglementare care se finanţează din alocaţii de la bugetul de stat. Cu o frecvenţă mai mare întâlnim acest caz şi la bugetele locale din comune, unde rar sunt organizate structuri cu personalitate juridică subordonate.

Schema nr. 1: Ordonator principal de credite bugetare finanţat de la bugetul de stat sau local, fără instituţii în subordine

În situaţia prezentată mai sus, ordonatorul principal de credite nu are instituţii în subordine. Deschiderile de credite bugetare se repartizează integral pentru activitatea sa proprie. Această situaţie este întâlnită în cazul Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenţei, Avocatului Poporului, Curţii Constituţionale, Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării etc.

2. Ordonatorul principal de credite bugetare (finanţat integral din venituri proprii) nu mai are ale instituţii publice în subordine

Situaţia de mai sus este întâlnită în cazul instituţiilor publice autonome. Această denumire generică face referire, în special, la autorităţile de reglementare care au dreptul de a încasa o serie de impozite şi taxe din care îşi acoperă integral cheltuielile.

Schema nr. 2: Ordonator principal de credite bugetare finanţat integral din venituri proprii, fără instituţii în subordine

Preview document

Ordonatorii de Credit - Pagina 1
Ordonatorii de Credit - Pagina 2
Ordonatorii de Credit - Pagina 3
Ordonatorii de Credit - Pagina 4
Ordonatorii de Credit - Pagina 5
Ordonatorii de Credit - Pagina 6
Ordonatorii de Credit - Pagina 7
Ordonatorii de Credit - Pagina 8
Ordonatorii de Credit - Pagina 9
Ordonatorii de Credit - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Ordonatorii de Credit.doc

Alții au mai descărcat și

Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor bugetare la Primăria Fălticeni

Cap I.ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PRIMARIEI MUNICIPIULUI FĂLTICENI I.1.Scurt istoric Primele referiri atestate documentar despre asezarea de...

Rolul Ordonatorului de Credite

Bugetul de Stat este forma concreta de manifestare a finantelor si de înfaptuire a politicii financiare a statului, constituind mijlocul principal...

Reguli generale de execuție a cheltuielilor publice într-o instituție publică - studiu de caz - Primăria Municipiului București

Reguli generale de execuţie a cheltuielilor publice într-o instituţie publică - Primăria Municipiului Bucureşti – I. Reguli generale...

Control Financiar Preventiv

CONTROLUL FINANCIAR Controlul este funcţia managerială de măsurare şi corectare a performanţelor activităţii subordonaţilor, pentru ca planurile...

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Procesul Bugetar

Procesul bugetar reprezintă mulţimea structurată a acţiunilor şi măsurilor iniţiate şi derulate de instituţiile statale competente în scopul...

Creditele Bugetare

Creditele bugetare constituie sume aprobate prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului...

Moneda în România

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Execuția bugetului local al Primăriei Municipiului Pașcani și rolul ordonatorului principal de credite în administrarea banului public

INTRODUCERE Bugetul public este un act juridic prin care se prevăd și se aprobă prin lege veniturile și cheltuielile anuale ale statului sau ale...

Bugetul de stat - trecut, prezent și perspective

INTRODUCERE Bugetul de stat constituie componenta centrala a sistemului financiar-bancar, care cuprinde o parte a relatiilor social-economice...

Analiza Bugetului de Stat al României

CAPITOLUL 1: SISTEMUL BUGETAR - MIJLOC DE CONSTITUIRE ŞI UTILIZARE A FONDURILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA 1.1. Consideraţii noţionale privind bugetul...

Bugetul Local

CAPITOLUL I BUGETUL LOCAL INSTRUMENT PENTRU FINANTAREA INVESTITIILOR PUBLICE LOCALE 1.1. Conceptul de buget local 1.1.1. Principii si reguli...

Curtea de Conturi

INTRODUCERE Lucrarea Curtea de Conturi și rolul său în domeniul finanțelor publice este structurată pe 3 capitole urmate de concluzii și o...

Fundamentarea cheltuielilor publice la Primăria Pașcani

CUPRINS 2 I. Structura, organizarea, funcţionarea şi reglementarea activităţii administrative în cadrul Primăriei Municipiului Paşcani 3 -...

Proces Bugetar în Spitalul Hirlau

1. Organizare şi funcţionalitate în cadrul spitalului orăşenesc Hârlau Date de identificare Localizare: Str. Bogdan Vodă nr.15, Oras Hârlau, Jud....

Fundamentarea și Finanțarea Cheltuielilor Bugetare la Consiliul Județean Iași

Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor bugetare la Consiliul Județean Iași Cap. 1. Organizare și funcționalitate la Consiliul Județean Iași...

Ai nevoie de altceva?