Cuprins
- CUPRINS 1
- CAPITOLUL I: DEFINIREA INVESTITIILOR INTERNATIONALE 3
- 1.1. Investitia. Definitie 3
- 1.2. Tipuri de investitii 3
- 1.3. Tipuri de investitori 4
- 1.4. Rolul investitiei 5
- 1.5. Investitia internationala si formele ei 6
- 1.6. Tipologia investitiilor internationale 7
- 1.7. Corporatia transnationala – principalul operator cu investitiile internationale 8
- CAPITOLUL II: DINAMICA FLUXULUI DE INVESTITII STRAINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ÎN CONTEXT EUROPEAN, ÎN PERIOADA 1990-2005 12
- 2.1. Contextul macroeconomic al intrarilor de ISD în România 12
- 2.1.1. Perioada 1990-1996 12
- 2.1.2. Perioada 1997-2000 14
- 2.1.3. Perioada 2001-2005 16
- 2.2. Evolutia fluxurilor de ISD în perioada 1991-2005 18
- 2.3. Fluxurile ISD in primul trimestru al anului 2007 20
- 2.3.1. Statistici ISD – 2007 21
- CAPITOLUL III: STUDIU ECONOMETRIC PRIVIND IMPACTUL PRINCIPALILOR DETERMINANTI AI INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE, ÎN CAZUL ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2000-2005 22
- 3.1. Aspecte teoretice asupra anumitor determinanti ai investitiilor straine directe 22
- 3.1.1. Dimensiunea pietei interne 22
- 3.1.2. Evolutia cursului de schimb 23
- 3.1.3. Nivelul costului fortei de munca 25
- 3.1.4. Impactul integrarii economice asupra fluxului de investitii straine directe 25
- 3.1.5. Modelul econometric si interpretarea rezultatelor obtinute 26
- CAPITOLUL IV: ASPECTE STRUCTURALE ALE FLUXULUI DE INVESTITII STRAINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1991 – 2005 29
- 4.1. Principalii investitori în România 29
- 4.2. Structura pe domenii de activitate si regiuni de dezvoltare economica a capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital 30
- 4.3. Aspecte structurale ale investitiilor directe cu impact semnificativ în economie 32
- CAPITOLUL V: BENEFICIILE DETERMINATE DE INVESTITIILE STRAINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1991-2005 35
- 5.1. Beneficii directe 35
- 5.1.1. Contributia investitiilor straine directe la cresterea economica 35
- 5.1.2. Efecte pozitive asupra balantei de plati 42
- 5.1.3. Impact asupra balantei comerciale 44
- 5.1.4. Modificari structurale în economie datorate investitiilor straine directe 45
- 5.2. Beneficii indirecte ce nu pot fi cuantificate exact la nivelul României 48
- CAPITOLUL VI: DINAMICA FLUXURILOR I.S.D. ÎN ANUL 2006 50
- 6.1. Evolutia investitiilor straine directe din romania in anul 2006 50
- 6.1.1. Climat investitional 50
- 6.1.2. Statistici ISD 50
- 6.1.3. Investitii directe cu impact semnificativ in economie 54
- 6.2. Comertul exterior in anul 2006 56
- 6.3. Evolutia exporturilor si importurilor pe sectiuni conform Sistemului Armonizat (SA) 58
- 6.3.1. Export 58
- 6.3.2. Import 61
- 6.4. Orientarea geografica 63
- CONCLUZII 67
Extras din proiect
CAPITOLUL I: DEFINIREA INVESTITIILOR INTERNATIONA-LE
1.1. Investitia. Definitie
Ne referim la investitii în legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani în vederea obtinerii unor profituri viitoare. în sens larg inves-titia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum vii-tor, posibil si incert.
Sacrificiul are loc în prezent si e sigur. Recompensa pentru el vine mai târziu, daca vine, si oricum marimea ei este incerta. în unele cazuri elementul ca-re predomina este timpul (exemplu: investitia în bonurile de tezaur guvernamen-tale), în altele riscul este atributul dominant ( investitia SAFI), iar alteori, ambe-le aspecte sunt importante (ex.: achizitionarea actiunilor întreprinderilor care se privatizeaza).
Trebuie avuta în vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire. Economisirea poate fi definita mai curând ca un simplu consum amânat, în timp ce, în timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat în prezent în in-tentia obtinerii unui consum viitor mai mare. Investitia mai are în plus si un ca-racter real, în sensul ca ea poate determina cresterea în viitor a productiei natio-nale.
1.2. Tipuri de investitii
In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea pre-supun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea în tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. în primul caz, investitorul intra în posesia unor acti-ve specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. în al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de trans-port, hoteluri sau magazine. în primul caz este vorba despre investitii financiare, iar în al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista.
Trebuie de retinut ca în perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare.
In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta la-tura financiara. De la cel mai mic magazin pana la marile corporatii internatio-nale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc.
1.3. Tipuri de investitori
Termenul “speculatie” este folosit de multe ori în sens peiorativ. Nu exista vreo diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de spe-culator.
Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un comportament specific:
- speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, în comparatie cu investito-rul obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea prefera un risc cat mai scazut;
- decurgând din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit anor-mal de mare corespunzator cu riscul pe care si-l asuma, în timp ce investi-torul obisnuit conteaza pe un câstig normal de mare;
- speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, în timp ce pentru o in-vestitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare;
- in timp ce majoritatea agentilor economici considera ca informatiile si semnalele furnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti, specula-torul crede ca are un avantaj informational fata de ceilalti, anticipând o evolutie pe care alti nu o întrevad.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Orientarea Fluxurilor I.S.D. in Perioada Post - Aderare.doc