Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 17028
Mărime: 503.34KB (arhivat)
Publicat de: Dinu Farcaș
Puncte necesare: 9

Cuprins

  1. CUPRINS 1
  2. CAPITOLUL I: DEFINIREA INVESTITIILOR INTERNATIONALE 3
  3. 1.1. Investitia. Definitie 3
  4. 1.2. Tipuri de investitii 3
  5. 1.3. Tipuri de investitori 4
  6. 1.4. Rolul investitiei 5
  7. 1.5. Investitia internationala si formele ei 6
  8. 1.6. Tipologia investitiilor internationale 7
  9. 1.7. Corporatia transnationala – principalul operator cu investitiile internationale 8
  10. CAPITOLUL II: DINAMICA FLUXULUI DE INVESTITII STRAINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ÎN CONTEXT EUROPEAN, ÎN PERIOADA 1990-2005 12
  11. 2.1. Contextul macroeconomic al intrarilor de ISD în România 12
  12. 2.1.1. Perioada 1990-1996 12
  13. 2.1.2. Perioada 1997-2000 14
  14. 2.1.3. Perioada 2001-2005 16
  15. 2.2. Evolutia fluxurilor de ISD în perioada 1991-2005 18
  16. 2.3. Fluxurile ISD in primul trimestru al anului 2007 20
  17. 2.3.1. Statistici ISD – 2007 21
  18. CAPITOLUL III: STUDIU ECONOMETRIC PRIVIND IMPACTUL PRINCIPALILOR DETERMINANTI AI INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE, ÎN CAZUL ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2000-2005 22
  19. 3.1. Aspecte teoretice asupra anumitor determinanti ai investitiilor straine directe 22
  20. 3.1.1. Dimensiunea pietei interne 22
  21. 3.1.2. Evolutia cursului de schimb 23
  22. 3.1.3. Nivelul costului fortei de munca 25
  23. 3.1.4. Impactul integrarii economice asupra fluxului de investitii straine directe 25
  24. 3.1.5. Modelul econometric si interpretarea rezultatelor obtinute 26
  25. CAPITOLUL IV: ASPECTE STRUCTURALE ALE FLUXULUI DE INVESTITII STRAINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1991 – 2005 29
  26. 4.1. Principalii investitori în România 29
  27. 4.2. Structura pe domenii de activitate si regiuni de dezvoltare economica a capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital 30
  28. 4.3. Aspecte structurale ale investitiilor directe cu impact semnificativ în economie 32
  29. CAPITOLUL V: BENEFICIILE DETERMINATE DE INVESTITIILE STRAINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1991-2005 35
  30. 5.1. Beneficii directe 35
  31. 5.1.1. Contributia investitiilor straine directe la cresterea economica 35
  32. 5.1.2. Efecte pozitive asupra balantei de plati 42
  33. 5.1.3. Impact asupra balantei comerciale 44
  34. 5.1.4. Modificari structurale în economie datorate investitiilor straine directe 45
  35. 5.2. Beneficii indirecte ce nu pot fi cuantificate exact la nivelul României 48
  36. CAPITOLUL VI: DINAMICA FLUXURILOR I.S.D. ÎN ANUL 2006 50
  37. 6.1. Evolutia investitiilor straine directe din romania in anul 2006 50
  38. 6.1.1. Climat investitional 50
  39. 6.1.2. Statistici ISD 50
  40. 6.1.3. Investitii directe cu impact semnificativ in economie 54
  41. 6.2. Comertul exterior in anul 2006 56
  42. 6.3. Evolutia exporturilor si importurilor pe sectiuni conform Sistemului Armonizat (SA) 58
  43. 6.3.1. Export 58
  44. 6.3.2. Import 61
  45. 6.4. Orientarea geografica 63
  46. CONCLUZII 67

Extras din proiect

CAPITOLUL I: DEFINIREA INVESTITIILOR INTERNATIONA-LE

1.1. Investitia. Definitie

Ne referim la investitii în legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani în vederea obtinerii unor profituri viitoare. în sens larg inves-titia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum vii-tor, posibil si incert.

Sacrificiul are loc în prezent si e sigur. Recompensa pentru el vine mai târziu, daca vine, si oricum marimea ei este incerta. în unele cazuri elementul ca-re predomina este timpul (exemplu: investitia în bonurile de tezaur guvernamen-tale), în altele riscul este atributul dominant ( investitia SAFI), iar alteori, ambe-le aspecte sunt importante (ex.: achizitionarea actiunilor întreprinderilor care se privatizeaza).

Trebuie avuta în vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire. Economisirea poate fi definita mai curând ca un simplu consum amânat, în timp ce, în timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat în prezent în in-tentia obtinerii unui consum viitor mai mare. Investitia mai are în plus si un ca-racter real, în sensul ca ea poate determina cresterea în viitor a productiei natio-nale.

1.2. Tipuri de investitii

In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea pre-supun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea în tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. în primul caz, investitorul intra în posesia unor acti-ve specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. în al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de trans-port, hoteluri sau magazine. în primul caz este vorba despre investitii financiare, iar în al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista.

Trebuie de retinut ca în perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare.

In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta la-tura financiara. De la cel mai mic magazin pana la marile corporatii internatio-nale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc.

1.3. Tipuri de investitori

Termenul “speculatie” este folosit de multe ori în sens peiorativ. Nu exista vreo diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de spe-culator.

Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un comportament specific:

- speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, în comparatie cu investito-rul obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea prefera un risc cat mai scazut;

- decurgând din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit anor-mal de mare corespunzator cu riscul pe care si-l asuma, în timp ce investi-torul obisnuit conteaza pe un câstig normal de mare;

- speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, în timp ce pentru o in-vestitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare;

- in timp ce majoritatea agentilor economici considera ca informatiile si semnalele furnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti, specula-torul crede ca are un avantaj informational fata de ceilalti, anticipând o evolutie pe care alti nu o întrevad.

Preview document

Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 1
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 2
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 3
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 4
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 5
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 6
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 7
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 8
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 9
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 10
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 11
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 12
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 13
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 14
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 15
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 16
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 17
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 18
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 19
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 20
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 21
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 22
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 23
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 24
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 25
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 26
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 27
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 28
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 29
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 30
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 31
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 32
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 33
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 34
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 35
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 36
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 37
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 38
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 39
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 40
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 41
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 42
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 43
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 44
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 45
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 46
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 47
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 48
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 49
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 50
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 51
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 52
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 53
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 54
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 55
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 56
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 57
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 58
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 59
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 60
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 61
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 62
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 63
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 64
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 65
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 66
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 67
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 68
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 69
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 70
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 71
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 72
Orientarea Fluxurilor I.S.D. în Perioada Post - Aderare - Pagina 73

Conținut arhivă zip

  • Orientarea Fluxurilor I.S.D. in Perioada Post - Aderare.doc

Alții au mai descărcat și

Investițiile Străine Directe în România

1.Inroducere Investiţiile străine directe au câmp de manifestare atunci când într-o ţară nivelul cererii de investiţii este mai mare decât volumul...

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Analiza Impozitului pe Profit

Propuneri privind cotele de impozit pe profit Nu se pot încheia aceste scurte consideratii asupra cotei de impunere, fara a fi exprimata opinia...

Moneda în România

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Implicațiile Economice ale Extinderii UE Către Europa Centrală și de Răsărit

Introducere Uniunea Europeană este un proces de integrare deplină, ecnomică, socială şi instituţională, situându-se, din punct de vedere politic,...

Operațiunile Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în România

Capitolul 1. Banca Europeană pentru Recostrucție și Dezvoltare – scurtă prezentare 1.1. Crearea BERD Ideea Băncii Europene, invocată de...

Implicațiile adoptării monedei euro asupra comerțului exterior al României

Introducere Uniunea Europeana isi propune drept obiectiv asiguraraea unui comert liber si echitabil, respective a unui sistem commercial in cadrul...

Sectorul de servicii poștale în România

1.1 Locul ocupat de sectorul de servicii in economia tarii In Economia tarii cresterea comertului cu amanuntul,a avut o pondere foarte mare.Din...

Ai nevoie de altceva?