Perspectiva sistemului național de plăți în contextul adoptării monedei unice europene

Introducere

De la introducerea bancnotelor şi monedelor euro în anul 2002, consumatorii au avut posibilitatea de a efectua plăţi în numerar pretutindeni în zona euro utilizând un singur portofel şi o singură monedă.

În urma instituirii Comunităţii Economice Europene în anul 1958, evoluţia către o piaţă financiară europeană cu un grad sporit de integrare a fost marcată de o serie de evenimente. Cele mai vizibile au fost introducerea euro în anul 1999 şi trecerea efectivă la noua monedă în ţările din zona euro în 2002. Mai puţin vizibile, dar la fel de importante, au fost crearea sistemului de plăţi de mare valoare al băncilor centrale – TARGET – la data de 1 ianuarie 1999 şi înlocuirea acestuia cu sistemul TARGET2 în 2007. TARGET2 constituie coloana vertebrală a sistemului financiar în euro şi instrumentul de implementare a politicii monetare unice a Eurosistemului. Proiectul SEPA reprezintă următorul pas important către realizarea unei integrări europene mai profunde. SEPA va permite clienţilor efectuarea de plăţi în euro fără numerar către orice beneficiar, oriunde în zona euro, prin utilizarea unui singur cont bancar şi a unui singur set de instrumente de plată. Astfel, toate plăţile de mică valoare în euro vor deveni interne şi nu va mai exista nicio deosebire între plăţile naţionale şi cele transfrontaliere în cadrul zonei euro.

În anul 2002, sectorul bancar a iniţiat acest proiect ambiţios prin crearea Consiliului European al Plăţilor (European Payments Council – EPC). EPC defineşte noile norme şi proceduri referitoare la plăţile în euro, angrenând în proces nu numai factorii implicaţi din zona euro, ci şi pe cei din alte ţări ale Uniunii Europene (UE), Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia. Astfel, comunităţile din afara zonei euro vor avea posibilitatea de a participa la sistemele de plăţi în euro şi vor putea adopta standardele şi practicile SEPA, contribuind prin aceasta la realizarea unei pieţe unice pentru serviciile de plăţi.

Sisteme europene de plăţi de valori mari

Implementarea unei politici monetare uniforme presupune atât armonizarea instrumentelor monetare, cât şi integrarea pieţelor naţionale interbancare. Băncile trebuie să fie în măsură să efectueze tranzacţii băneşti transfrontaliere, în euro, la fel de bine ca şi pe piaţa internă. De aceea, Institutul Monetar European a elaborat un nou sistem de plăţi, denumit TARGET (Trans European Automated Real Time Gross Settlement Express Transfer) care permite decontarea cu sistemele naţionale RTGS în întreg spaţiul EURO.

Înfiinţat în baza Directivei nr. 97/5/EC/27 ianuarie 1997 a Parlamentului European, sistemul TARGET asigură o derulare, extrem de rapidă, a plăţilor între ţările membre ale Uniunii Europene.

TARGET (Transeuropean Automated Real-Time Gross-Settelment Express Transfer) reprezintă un sistem de transfer interbancar de fonduri, care a stat la baza integrării monetare şi punerii în aplicare a politicii monetare unice în Uniunea Europeană.

Sistemul trans-european automat de decontare brută în timp real a transferurilor exprese (TARGET), este mai mult decât o infrastructură pentru plăţi, oferind un serviciu de plată de calitate care depăşeşte graniţele naţionale dintre sistemele de plăţi din Uniunea Europeană. Target şi-a început operaţiile la 4 ianuarie 1999 şi are o structură descentralizată fiind alcătuit din 15 sisteme naţionale de achitare globală în timp util (RTGS) şi mecanismul de plată al Băncii Centrale Europene , care sunt interconectate astfel încât să furnizeze o platformă uniformă pentru prelucrarea plăţilor transfrontaliere în euro.

De asemenea, prin înfiinţarea acestui sistem s-au urmărit:

- asigurarea funcţionării unei pieţe monetare europene;

- promovarea unei politici monetare comune;

- eficientizarea plăţilor internaţionale în cadrul uniunii;

- asigurarea unui mecanism sigur pentru plăţile din cadrul uniunii;

- realizarea unui management eficient al lichidităţilor.

Importanţa TARGET din perspectiva BCE şi a politicii monetare unice derivă din faptul că acesta nu este doar un canal pentru plata tranzacţiilor, ci şi un canal pentru a se îndatora sau a deveni creditor pe piaţa interbancară, la nivel european, contribuind şi la distribuirea fondurilor pe termen scurt între ţări şi la convergenţa ratelor dobânzii overnight în zona euro .

TARGET este un sistem descentralizat care constă în :

- sisteme naţionale de decontări brute în timp real;

- mecanismul de plăţi al Băncii Centrale Europene;

- sistem de interconectare între aceste verigi.

În esenţă, sistemul TARGET coordonat de Banca Centrală Europeană este un sistem în care plăţile se fac pe bază bilaterală între băncile centrale. Banca Centrală Europeană nu se implică în sistemul de plăţi, dar dispune de un sistem de control care asigură închiderea zilei de lucru într-o poziţie finală şi irevocabilă.

Rolul principal revine băncilor centrale naţionale care colectează mesajele de plată de la participanţii interni şi le transmite numai în limita fondurilor disponibile ale acestora şi a facilităţilor de creditare acordate.