Piața de capital din SUA și din Japonia

Introducere

Piaţa de capital asigură cunoaşterea sectoarelor competitive din economie, precum şi părerea investitorilor cu privire la evoluţia actuală şi viitoare a societăţilor emitente.

Ea asigură finanţarea pe perioade relativ lungi de timp a sectoarelor active din economie pe seama capitalului bănesc disponibil în economie.

Piaţa de capital constituie locul în care se colectează şi se mobilizeză către utilizatori veniturile economisite de la posesorii de fonduri băneşti prin intermediul valorilor mobiliare.

Ea reprezintă o piaţă a tranzacţiilor pe termen mediu şi lung în care activele suport sunt reprezentate de acţiuni, obligaţiuni, titluri de rentă, bonuri de tezaur, instrumente derivate, instrumente sintetice.

Bursa de valori este cea mai importantă instituţie a pieţei de capital, care concentrează în acelaşi spaţiu geografic şi economic cererea şi oferta de valori mobiliare, negociate deschis, liber şi permanent, pe baza unor regulamente cunoscute.

Principalele şi cele mai importante burse de valori la nivel mondial sunt reprezentate de NYSE, bursa americană, şi Tokyo Stock Exchange, bursa centrală din Japonia. În cele ce vor urma se vor prezenta caracteristicile esenţiale ale pieţei de capital în general, alături de date semnificative ale centrelor financiare, cu o scurtă caracterizare a celor principale.

În capitolul 2 se prezintă pieţele americană şi japoneză cu principalii lor indici bursieri şi evoluţiile lor. Cele două sunt caracterizate ca fiind o piaţă liberală, cea americană, iar cea japoneză, la polul opus ca o piaţă patriarhală, nepermisivă, ce nu permite firmelor străine să tranzacţioneze pe această bursă. În ultimul timp se încearcă şi o destindere şi o relaxare a acestei pieţe, în sensul deschiderii oportunităţilor şi întreprinderilor străine.

Finalul lucrării prezintă un scurt istoric al crizelor economice şi cum sunt afectate de-a lungul timpului bursele de valori de aceste crahuri, precum şi date referitoare la criza actuală.

Capitolul 1. Caracteristicile pieţei de capital

1.1. Definirea şi rolul pieţelor de capital în finanţarea economiei

Piaţa de capital este una dintre cele mai atractive dintre pieţele economiei naţionale şi internaţionale:

- în primul rând, ea este cea mai atomizată, permiţând participarea tuturor investitorilor de capital indiferent de mărimea lor;

- în al doilea rând, are un rol major în finanţarea investiţiilor reale la un preţ (cost al capitalului) care reprezintă o referinţă (benchmark) fiabilă în raport cu care se judecă eficienţa investiţiilor;

- în al treilea rând, semnalul de preţ (curs bursier) pe care pieţele bursiere (şi extrabursiere) foarte lichide îl transmit este cea mai pertinentă măsură a valorii titlurilor financiare şi a emitenţilor acestora.

Studiul pieţei de capital într-o economie în tranziţie are ca principală motivare conturarea unor legităţi care sunt deja confirmate pe pieţele active de capital în ţările dezvoltate. Pentru economiile „emergente” din Europa centrală şi de est piaţa de capital are aceeaşi logică economico-financiară: încheierea ciclului economisire – investire – consum, dar este dominată de imperfecţiunea pieţei, de comportamentul neomogen al investitorilor şi al managerilor şi de o legislaţie în curs de maturizare.

La nivelul fiecărei ţări, piaţa de capital asigură cunoaşterea sectoarelor competitive din economie, dar şi părerea investitorilor cu privire la evoluţia actuală şi viitoare a societăţilor emitente.

Piaţa de capital constituie locul în care se colectează şi se mobilizează către utilizatori veniturile economisite de la deţinătorii de fonduri băneşti, prin intermediul valorilor mobiliare. Aceasta este o piaţă a tranzacţiilor pe termen mediu şi lung în care activele suport sunt reprezentate de acţiuni, obligaţiuni, titluri de rentă, bonuri de tezaur, instrumente derivate, instrumente sintetice. Colectarea şi alocarea resurselor economisite către potenţialii utilizatori se realizează prin intermediari financiari specializaţi, în cadrul unor circuite de finanţare reglementate şi organizate sub aspect juridic şi instituţional. Instrumentele financiare tranzacţionate au caracter negociabil şi asigură investitorilor fie un drept de proprietate, fie un drept de creanţă, fie conversia în timp a drepturilor.