Politică de creditare

Conceptul de credit

Unul din mijloacele-cheie pentru finantarea dezvoltarii agriculturii mondiale este creditul. In conditiile in care micii producatori sunt dominati in agricultura tarilor in curs de dezvoltare, lipsa creditului constituie o mare piedica in asigurarea securitatii alimentare.

Creditul este schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare.Pentru o definitie mai completa este necesara cunoasterea elementelor constitutive ale creditului care il delimiteaza de alte categorii de operatiuni.

Etimologic,creditul isi are originea in cuvantul latin „creditum-credere” ,care inseamna a crede,a se increde sau a avea incredere.Aceasta origine a notiunii de credit scoate in evidenta un element psihologic absoult indispensabil existentei unei operatiuni de credit : increderea.

„Creditul reprezinta relatia baneasca intre o persoana fizica sau juridica, numita creditor, care acorda unei alte persoane, numita debitor, un imprumut in bani in general cu o dobanda stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul sau de reputatia debitorului”.

Alti termeni folositi intr-o operatiune de credit sunt:

-scadenta: momentul sau momentele fixate pentru restituirea sau rambursarea creditului;

-ratele scadente: sumele partiale care se ramburseaza esalonat,la anumite termene,conform intelegerii dintre creditor si debitor;

-perioada de gratie: perioada intre momentul angajarii creditului si momentul inceperii rambursarii sale;este intalnita mai des la creditele pe termen lung;

-dobanda: suma de bani platita de catre debitor creditorului sau ,pentru imprumutul acordat pe un timp determinat.

Conceptul de politici de creditare

Politicile de creditare se aplica in vederea finantarii agriculturii pentru asigurarea de capital circulant necesar achizitionarii de materii prime, materiale (credite pe termen scurt). Aceste credite se deruleaza prin sistem bancar, la dobanzi mai scazute decat cele ale pietei in majoritatea tarilor.

Pentru modernizarea tehnologiilor in agricultura si spatiul rural sunt necesare investitii mari (achizitii de utilaje, constructii agricole, imbunatatiri funciare, inflastructuri agricole si rurale) care se asigura fie prin credite pe termen lung, cu dobanza subventionata (bonificata) sau cu dobanda pietei. Unele dintre aceste investitii ar fi: inflastructura,amenajari pentru irigatii,desecari-drenaje,telecomunicatii,electrificarea zonelor rurale implica si participarea publica la finantare.

Noile norme privind clasificarea creditelor si plasamentelor

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat noi norme pentru Regulamentul nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, potrivit site-ului BNR, consultat de Rompres. Astfel, pentru primele trei randuri din cadrul listei de conturi vor trebuie sa precizeze: scontul si operatiunile asimilate (extras), factoring (extras) si alte creante comerciale (extras).

Institutiile de credit vor putea lua in considerare numai acele garantii reale pentru care acestea pot determina valoarea justa pe baza de metodologii proprii prevazute in cadrul normelor interne. Garantiile de bunuri viitoare nu reprezinta garantii efective si, in consecinta, nu pot fi luate in considerare ca diminuatoare de risc de credit in cadrul metodologiei de clasificare si provizionare.

EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR

'' Istoria sistemului bancar îsi gãseste originile în trecutul îndepãrtat, existând mãrturii foarte vechi ce atestã practica unor activitãti care, într-o formã mai mult sau mai putin evoluatã, se pot constitui ca primii pasi pe tãrâmuri bancare.

Primele dovezi ale unei activitãti bancare se regãsesc în Orientul Apropiat si Egiptul Antic. În acea perioadã, templele erau deopotrivã, loc de rugãciune si loc de pãstrare a banilor si tezaurelor. Au fost descoperite mãrturii scrise privind activitatea de depuneri si împrumuturi efectuate de temple. Încrederea pe care o inspirau templele favoriza intermedierea monetarã, asemãnãtor bãncilor de mai târziu.

Primele institutii de tip bancar efectau preponderent operatiuni de transfer ( ceea ce azi se cunoaste sub denumirea de casã de compensare ), astfel încât sistemul de plãti sã devinã mai eficient. Prima bancã de acest tip a fost Banca Venetiei, creatã în 1171 si recunoscutã oficial, în 1587, ca Banca di Rialto.

În secolele XVII si XVIII, activitatea bancarã se dezvoltã în toate formatiunile statale din Europa. Banca din Amsterdam ( 1609 ) si Banca Angliei ( 1694 ) au devenit modelul pe care s-au bazat structurile bancare create ulterior.

MOMENTE DIN ISTORIA SISTEMULI BANCAR ROMÂNESC

Desi în 1989 existau numai patru bãnci în România: Banca Nationalã a României, Banca Românã de Comert Exterior, Banca de Investitii si Banca Agricolã, la care se adaugã C.E.C.-ul, sistemul bancar dateazã, totusi, de mult timp.