Politica și Mecanismul Financiar

Pentru realizarea funcţiilor sale, statul trebuie să constituie fondurile financiare necesare şi să Ie repartizeze pe diferite categorii de beneficiari. Modul de alocare a resurselor publice este influenţat de politica financiară elaborată de Guvern. De aceea, pentru o mai bună înţelegere a procesului de repartizare a resurselor în economie este necesară prezentarea meca¬nismului financiar şi a elementelor componente ale acestuia.

1. CONCEPTE CHEIE

- mecanism economic

- mecanism financiar

- sistem financiar

- relaţii economice

- pârghii economico-financiare

- instrumente financiare

- planificare financiară

- politică financiară

2. ASPECTE TEORETICE

Mecanismul financiar

Fiecare economie naţională are propriul său mecanism de funcţionare, care poate să prezinte atât asemănări, cât şi deosebiri faţă de mecanismele altor economii. Asemănările sunt reprezentate de:

- forma (formele) de proprietate predominantă (privată sau de stat) asupra mijloacelor de producţie;

- sistemul de conducere a economiei (pe baza legilor şi principiilor specifice economiei de piaţă sau a planului de stat);

- sistemul de repartizare a rezultatelor muncii;

- regimul politico - ideologic (democratic, pluripartidic sau totalitar, monopartidic); acceptarea unei singure ideologii sau tolerarea mai multor ideologii;

- participarea la alianţe politice, militare sau la uniuni cu caracter economic.

Deosebirile sunt determinate de:

- nivelul forţelor de producţie, mărimea rezervelor de care dispune economia naţională, condiţiile naturale şi dimensiunea teritoriului;

- structura socială, gradul de maturizare a relaţiilor sociale de producţie şi a democratismului economic;

- gradul de independenţă a economiei faţă de străinatate;

- obiectivele de politică economică urmărite pe termen lung.

Mecanismul economic reprezintă ansamblul metodelor şi instrumentelor de conducere şi/sau reglare a economiei naţionale, de către factorii de decizie ai societăţii, împreună cu obiectivele ce guvernează această conducere şi/sau reglare şi întregul sistem organizaţional prin intermediul căruia o efectuează. Acesta îndeplineşte mai multe funcţii, între care un loc important îl ocupă funcţia de conducere şi de reglare a proceselor economice în concordanţă cu interesele naţionale. Această funcţie constă în repartizarea resurselor financiare, pe baza soluţiilor alter¬native, pe destinaţii apreciate ca fiind în concordanţă cu cerinţele perioadei şi cu interesele naţionale.

În ţările cu economie planificată, planul - directivă constituie principalul instrument de conducere şi de reglare a proceselor economice, în timp ce, în ţările cu economie de piaţă, piaţa concurenţială este cea care joacă rolul hotărâtor în reglarea proceselor economice, statuI asigurând funcţionarea mecanismului economic. Statul acţionează ca:

- autoritate publică, atunci când nu se limitează doar la asigurarea ordinii publice, apărarea naţională, întreţinerea de relatii externe, ci influenţează şi producţia materială, consumul, repartiţia produ¬sului intern brut prin prelevarea unei părţi a acestuia la fondurile de resurse financiare publice;

- agent economic, respectiv în calitate de producător şi consumator de bunuri şi servicii;

- organizator şi .finanţator al asigurărilor;

- asigurat.

StatuI influentează selectiv activitatea economică prin finanţarea unor obiective sau acţiuni pe seama resurselor publice, precum şi prin utilizarea unor instrumente economico - financiare (impozitele şi taxele, transferurile şi subvenţiile, creditul şi dobânda, preţurile şi tarifele, taxa scontului şi cursul de schimb, etc.). De asemenea, creează cadrul instituţional şi juridic necesar desfăşurării activităţii.

Aşadar, mecanismul de funcţionare a economiei naţionale este constituit din componente de natură financiară ce formează mecanismul financiar. Componentele mecanismului financiar sunt: sistemul financiar, pârghiile financiare utilizate de stat pentru influenţarea activităţii economice, metodele administrative de conducere folosite în domeniul finanţelor publice, cadrul instituţional, cadrul juridic (figura nr. 2.1.).

Figura nr. 2.1. Componentele mecanismului financiar

Sistemul financiar - caracteristici:

- cuprinde mai multe categorii de relaţii financiare care alcătuiesc tot atâtea componente, subsisteme sau verigi ale sistemului financiar;

- relaţiile financiare prezintă două trăsături importante, respectiv:

a) se individualizeaza în funcţie de:

- participanţii la procesul de repartizare a resurselor băneşti;

- locul de constituire şi destinaţia fondurilor;

- metodele folosite pentru crearea şi repartizarea fondurilor.

b) se leagă între ele formând un sistem al relaţiilor financiare caracterizat prin unitate în diversitate.