Procedee și Tehnici de Control Financiar Bancar

Procedee şi tehnici de control financiar

Diversitatea de activitaţi din economie, interacţiunea şi condiţionarea lor reciprocă, impune în mod necesar existenţa mai multor orientări care, la rândul lor, implică utilizarea mai multor procedee de utilizare a controlului.

Procedeele utilizate în vederea realizării în condiţii optime a obiectivelor specifice controlului financiar alcătuiesc metoda controlului; procedeul “constă în modul sistematic de efectuare a unei lucrări, cu alte cuvinte modalitatea, maniera de a acţiona în vederea realizării verificărilor obiectivelor propuse” .

Tehnica executării controlului financiar presupune alegerea procedeelor celor mai adecvate în funcţie de obiectivul controlat şi aplicarea acestora, în vederea realizării scopului controlului, care pot fi:

- Procedee comune: observaţia, raţionamentul, comparaţia, clasificarea, analiza, sinteza.

- Procedee specifice: cercetarea, studiul general prealabil, controlul documentar, inventarierea de control, expertizele tehnice şi analizele de laborator, controlul total şi controlul prin sondaj, analiza activităţii economice financiare.

1. Cercetarea

Deoarece constituie o formă eficientă a controlului financiar faptic, recomandată a se utiliza ori de cate ori este posibil, cercetarea constă în “examinarea şi observarea nemijlocită, direct pe teren, a fenomenelor sau operaţiilor economice supuse controlului, cu scopul de a stabili modul cum se desfăşoară, cauzele care au generat unele deficienţe, măsurile ce se impun pentru remediere”; în vederea stabilirii unor concluzii complete, este necesară îmbinarea ei cu verificarea documentelor.

2. Controlul documentar

Controlul documentar, sau controlul documentar-contabil aşa cum mai este el denumit, este cel mai frecvent folosit în practica economico- financiară. Acesta poate fi preventiv (efectuat asupra documentelor de dispoziţie) sau ulterior (efectuat cu ajutorul documentelor de execuţie, care fac dovada producerii efective a operaţiunilor economice şi financiare). Metoda controlului documentar-contabil nu este altceva decât manifestarea concretă a controlului contabilităţii entităţii economice sau sociale în general, în concordanţă cu documentele, evidenţele şi registrele în care se oglindesc atât operaţiunile patrimoniale cât şi mişcarea interioară în cadrul unităţii, a valorilor materiale, pe parcursul activităţii economico-sociale, precum şi rezultatele economice şi financiare ale entităţii în cauză.

Definiţia atribuită controlului documentar arată că acesta este procedeul care stabileşte realitatea, legalitatea, şi eficienţa operaţiilor şi activităţilor economice şi financiare, prin examinarea documentelor primare şi centralizatoare a înregistrărilor în evidenţa tehnico-operativă şi contabilă, a situaţiilor financiare. Controlul documentar poate fi sintetizat astfel :

Poate fi Preventiv

Ulterior

Realitatea

Stabileşte Legalitatea activiăţi economico-financiare

Obiectivitatea

Documentele primare şi centralizatoare;

Are la bază Înregistrările în evidenţa tehnico-operativă;

Situaţiile financiare şi bilanţurile.

Figura 1 Controlul documentar contabil

Sursa: Roman Constantin, Control financiar şi audit public.

Verificarea documentară urmăreşte în primul rând aspectele legate de fond şi anume legalitatea, realitatea şi eficienţa (necesitatea, oportunitatea şi economicitatea) operaţiunilor ce fac obiectul controlului.

Controlul asupra legalităţii documentelor are în vedere ca acestea să fie realizate cu respectarea normelor legale aflate în vigoare. Baza juridică a controlului financiar sub aspectul legalităţii o constituie legile, ordinele, instrucţiunile precum şi prevederile altor acte normative care servesc drept criteriu pentru stabilirea justeţiii operaţiunilor efectuate.

Controlul asupra realităţii operaţiunilor economice şi financiare îşi propune să verifice dacă au fost respectate limitele şi condiţiile indicate în documentele justificative. În condiţiile în care există suspiciuni asupra realităţii operaţiunilor controlate se recurge la controlul faptic, solicitându-se celor care au semnat documentele să confirme realitatea operaţiunilor, inclusiv autenticitatea semnăturilor.