Proces bugetar, organizare și execuție bugetară în România

I. PROCESUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA

I.1 DEFINIRE, ETAPE, IMPLICAŢII ŞI COMPETENŢE INSTITUŢIONALE

În România, activitatea financiară a unei instituţii publice este reflectată prin bugetul de venituri şi cheltuieli al acesteia, instrument care are semnificaţia de balanţă financiar-operativă, în cadrul căreia are loc o aşezare, prin comparare, pe de o parte, a veniturilor, pe de altă parte, a cheltuielilor, care să răspundă unor cerinţe, unor necesităţi ale societăţii pe o perioadă de un an.

Procesul bugetar în România este susţinut, în sens juridic, de legislaţia privind finanţele publice. Din punct de vedere metodologic, apar prezente norme şi instrucţiuni elaborate de Ministerul Finanţelor, ca instituţie specializată a Guvernului, ce are responsabilitatea administrării bugetelor publice.

Din punct de vedere teoretic, interpretarea procesului bugetar are în vedere succesiunea unor etape, faze prin care trece bugetul ca balanţă financiară :

• Elaborarea proiectului de buget, cuprinzând:fundamentarea proiectului de buget, întocmirea lucrărilor pregătitoare privind elaborarea proiectului de buget, elaborarea propriu-zisă;

• Adoptarea bugetului;

• Execuţia bugetului.

În mod practic, operaţiile de elaborare a proiectului de buget se desfăşoară sub coordonarea Ministerului Finanţelor. Astfel, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală a Bugetului centralizează propunerile primite, sub forma proiectelor bugetelor ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, precum şi a proiectelor bugetelor locale.

Procesul eaborării proiectului de buget se desfăşoară pe baza unui calendar precizat prin lege, care prevede termenele limită pentru desfăşurarea acestuia, astfel :

-1 iulie – depunerea de către ministere a proiectelor de buget la Ministerul Finanţelor;

-25 septembrie – înaintarea la Guvern a proiectului de buget ;

-10 octombrie – prezentarea la Parlament a proiectului de buget ;

-31 decembrie – aprobarea de către Parlament a legii bugetului de stat.

Desfăşurarea lucrărilor se bazează pe prevederile Legii finanţelor publice, care stabilesc un adevărat scadenţar al datelor până la care trebuie să se efectueze lucrările ce revin organelor implicate în procesul de elaborare a proiectului bugetului de stat.

Astfel, ministerele şi celelalte organe centrale au obligaţia ca, până la 1 iunie a fiecărui an, să comunice Ministerului Finanţelor propunerile de cheltuieli suplimentare sau diminuările de venituri pentru anul bugetar următor, în raport cu anul în curs.

Depunerea proiectelor de buget ale ministerelor şi celorlalte organe centrale la Ministerul Finanţelor are loc până la 1 iulie a anului în curs.

În termen de 10 zile de la depunerea proiectului de buget, se examinează de către Ministerul Finanţelor proiectele de bugete şi solicitarea modificărilor necesare pentru stabilirea echilibrului bugetar.

Divergenţele între Ministerul Finanţelor şi titularii proiectelor de bugete se soluţionează de către Guvern. Acestea presupun negocieri, pe parcurs, până la definitivarea proiectului de buget de către Ministerul Finanţelor şi Guvern.

Depunerea proiectelor de bugete modificate de către titulari este obligatorie până la 1 septembrie a fiecărui an.

Proiectele de buget trebuie să fie însoţite de documentaţii şi expuneri de motive amănunţite, atât pentru venituri, cât şi pentru cheltuieli, pentru a se justifica detaliat şi explicit propunerile respective.

Pe baza proiectelor de bugete primite şi a bugetului propriu, Ministerul Finanţelor are obligaţia să întocmescă proiectul bugetului de stat şi, împreună cu proiectul legii bugetare, să-l depună la Guvern, până la 25 septembrie a fiecărui an.

Până la 10 octombrie, Guvernul, după ce-şi însuşeşte proiectul de buget, îl prezintă spre examinare şi adoptare Parlamentului, împreună cu raportul asupra situaţiei economico-financiare a ţării şi proiecţia acesteia în anul viitor.

Activitatea Parlamentului constă în examinarea proiectului de buget prin comisiile permanente şi dezbaterea în sesiunea parlamentară a proiectului legii bugetare anuale, până la 31 decembrie a anului în curs.

După aprobarea bugetului de stat de către Parlament, Guvernul răspunde de realizarea prevederilor bugetare. În cursul anului bugetar, el examinează mersul situaţiei financiare pe economie, execuţia bugetului public şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea echilibrului financiar.

Prin urmare, Guvernul exercită conducerea generală a execuţiei bugetului de stat. Execuţia bugetului de stat înseamnă încasarea integrală şi în termenele legale a tuturor impozitelor, taxelor şi a altor venituri publice şi efectuarea cheltuielilor publice în concordanţă deplină cu destinaţiile stabilite.

De asemenea, Ministerul Finanţelor răspunde de elaborarea proiectului bugetului administraţiei centrale de stat, precum şi de realizarea acestuia, după aprobarea de către Parlament, de luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului financiar, aplicarea politicii financiare a Guvernului, de cheltuirea cu eficienţă a resurselor financiare publice.

Atribuţii importante şi concrete care revin Ministerului Finanţelor ar fi :repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor din bugetul de stat, pe capitole ale clasificaţiei bugetare, deschiderea de credite bugetare şi alimentarea cu fonduri a conturilor bancare deschise pentru ordonatorii principali de credite, efectuarea transferurilor către unităţile administrativ-teritoriale, elaborarea lucrărilor privind contul general anual al execuţiei bugetului de stat, pe care le prezintă Guvernului, conducerea trezoreriei naţionale, care se ocupă de execuţia de casă a bugetului.

Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor publice care primesc credite bugetare prin legea bugetară anuală. Atribuţiile ordonatorilor sunt legate de repartizarea veniturilor şi cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat şi/sau utilizarea creditelor bugetare primite .

Ordonatorii de credite sunt de trei grade :

- ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sunt miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat ;

- ordonatorii secundari nu au legătură directă cu bugetul de stat. Ei sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică, din subordinea ministerelor şi a celorlalte instituţii publice centrale finanţate din bugetul de stat. Aceştia au competenţa de a aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii şi repartizarea creditelor bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite;

- ordonatorii terţiari de credite sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea unor instituţii publice finanţate din bugetul de stat. Aceşti ordonatori au competenţa limitată la utilizarea creditelor bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor bugetelor proprii aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale.

Compartimentele financiar-contabile ale instituţiilor publice sunt însărcinate cu ţinerea evidenţei contabile privind constituirea resurselor şi efectuarea cheltuielilor din sumele alocate de la bugetul de stat, precum şi din veniturile proprii.

Fluxul informaţional, generat de întocmirea lucrărilor pregătitoare privind proiectul de buget, pentru bugetele locale, are un aspect piramidal, ca şi în cazul bugetului de stat. La bază apar prezente, de asemenea, instituţii publice, unde conducătorii sunt ordonatori terţiari de credite bugetare.