Programe și Fonduri UE Pre și Post Aderare România

PROGRAME SI FONDURI UE PRE SI POST-ADERARE

Pentru a sprijini pregătirea ţărilor candidate în vederea dobândirii statutului de membru al Uniunii, în perioada 2000-2006, Comunitatea Europeană a oferit asistenţă financiară ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est prin intermediul a trei instrumente: programul Phare (Regulamentul Consiliului 3906/89), ISPA (Regulamentul Consiliului 1267/99) şi Sapard (Regulamentul Consiliului 1268/99).

Un subiect mult dezbătut la nivelul societăţii româneşti şi europene, considerat de unii vital pentru evoluţia României în contextul integrării în Uniunea Europeană, de alţii doar un subiect la modă, pentru a mai deschide un front de teme de dialog, fondurile europene, se dovedeşte a fi o necesitate, motiv pentrui care fiecare dintre noi ar trebui să aibă anumite cunoştinţe despre ele.

Pentru perioada 2007-2013, UE şi-a definit obiectivele strategice prioritare pe care le urmăreşte după cum urmează:

- creşţere durabilă

- conservarea şi managementul resurselor naturale

- cetăţenie, securitate, libertate şi justiţie

- uniunea europeană, ca actor global

Prin bugetul alocat întregii perioade 2007-2013 şi prin schemele de finanţăre, UE îşi va înfăptui trei politici prioritare, structurate astfel:

- politici regionale, concentrate pe dezvoltarea economică şi socială. Implementarea se realizează în principal, prin autorităţile naţionale şi regionale, cu ajutorul Fondurilor Structurale şî a Fondurilor de Coeziune

- politici externe, utilizate pentru creşterea rolului UE în rândul ţărilor nemembre, al ţărilor candidate şî al ţărilor terţe finanţate. Managementul este asigurat de Comisia Europeană, dar şi de autorităţile naţionale

- politici tematice, sprijinite prin programe comunitare, cunoscute şî sub numele de politici interne. Ele vizează domeniile cerecetării, dezvoltării, tehnilogiilor informaţionale, energiei, mediului, educaţiei, instruirii, sănătăţii etc. De cele mai multe ori, se află sub directa coordonare a Comisiei Europene

Aderarea României la Uniunea Europeană prezintă beneficii pentru investitori (oportunităţi de afaceri mai mari; accesul la o piaţă mult mai mare de desfacere şi de aprovizionare; creşterea eficientei datorita unui cod comun de reguli şi a unor standarde ridicate; transfer de tehnologie, know-how; acces la fonduri structurale), pentru cetăţeni (ofertă mult mai variată; preturi mai mici; dreptul de a circula şi de a munci liber şi fără restricţii în spaţiul UE), pentru toată societatea, inclusiv ONG-uri şi administraţie (creşte posibilitatea de acces la fondurile structurale care se îndreaptă spre regiunile nedezvoltate, educaţie, politici de mediu şi infrastructură. Sumele vor fi net superioare fondurilor de pre-aderare de care România a beneficiat pe perioada 2000-2006, urmând să primească de la bugetul comunitar cca. 28 mld euro, în perioada 2007-2013; valorificarea oportunităţilor legate de participarea la acordurile comerciale preferenţiale ale UE).

Pe plan internaţional, ca membru cu drepturi depline, aparţinem unui organism puternic, bine pregătit pentru a face faţa provocărilor ridicate de terorism, traficul de droguri, criminalitate. Aderarea României la UE a fost sprijinită, atât prin asistenţă tehnică, cât şi prin măsuri financiare, numite şi instrumente de pre-aderare: PHARE, ISPA şi SAPARD.

Fonduri şi programe pre-aderare

PHARE

Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia şi Ungaria, primele două ţări din regiune care au renunţat la comunism şi economia centralizată. Scopul său era de a ajuta aceste două ţări în procesul de tranziţie de la regimul comunist la cel democratic (de aici şi numele său: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei).

Pe măsură ce alte state din centrul şi estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, în program. Astfel, în 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) şi 3 state necandidate (Albania, Bosnia-Herţegovina şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia).

Din 2000, cele trei state din partea vestică a Balcanilor au fost incluse în programul CARDS (Asistenţă Comunitară pentru Reconstrucţia, Dezvoltarea şi Stabilitatea Balcanilor), Phare devenind un instrument concentrat exclusiv pe susţinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centrală şi de Est.

Din 2004, o dată cu aderarea celor 12 state din primul val la Uniunea Europeană beneficiază de asistenţa Phare numai România şi Bulgaria. Alte două ţări candidate (Croaţia şi Turcia) beneficiază şi ele de asistenţă de pre-aderare din partea Uniunii, dar prin intermediul unor instrumente separate.

PHARE are trei obiective principale: consolidarea administraţiei publice şi a instituţiilor din ţările candidate pentru ca acestea să poată funcţiona eficient în cadrul Uniunii Europene (dezvoltarea instituţională); sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industriale şi a infrastructurii la standardele UE (investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare); promovarea coeziunii economice şi sociale (investiţii în sectoarele cheie pentru dezvoltarea regională).

PHARE oferă sprijin pentru crearea cadrului legislativ şi a structurilor administrative, pentru proiecte în domeniul democratizării şi dezvoltării societăţii civile, pentru investiţii în infrastructură, inclusiv proiecte de cooperare transfrontalieră. Programele PHARE au ca principal beneficiar instituţiile administraţiei publice, în vederea consolidării acestora pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar. De asemenea, există şi programe PHARE care se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii sau organizaţiilor neguvernamentale.