Proiect individual la TIC - compania de construcții Glorinal

1. Introducere

Complexitatea informaţiilor cu care oamenii au interacţionat și interacţionează

permanent, a făcut necesară gestionarea eficientă a acestora. Bibliotecile care au existat încă dinantichitate, agendele personale, registrele de evidenţă, cataloagele de produse, mersul trenurilor etc., nu sunt altceva decât mijloace de gestionare eficientă a informaţiilor. Prin acestea se încearcă defapt, într-o manieră neautomatizată, să se rezolve problemele legate de organizarea, stocarea şiregăsirea performantă a informaţiilor. Rezolvarea eficientă a acestor probleme în condiţiile unuivolum foarte mare de informaţii, nu poate fi concepută decât prin utilizarea calculatoarelorelectronice, şi anume a bazelor de date.

Scopul principal urmărit, atunci când se alege ca soluţie de rezolvare a problemei

gestiunii informaţiilor, utilizarea bazelor de date, este acela de a regăsi într-un timp cât mai scurtinformaţia căutată după anumite criterii, de a asigura securitatea acestora, de a minimiza spaţiulnecesar de memorare, de a asigura unicitatea şi flexibilitatea datelor gestionate.

La modul cel mai general o bază de date poate fi definită ca fiind o colecţie de date

înrudite care se referă la un anumit obiect sau obiectiv, împreună cu instrumentele folosite pentrumanipularea acestor date. Orice bază de date trebuie să conţină descrierea datelor şi înregistrărilede date.

Sistemul complex de programe care permite descrierea, organizarea, memorarea,

regăsirea, administrarea şi securizarea informaţiilor dintr-o bază de date se numeşte sistemul degestiune a bazelor de date (SGBD). Memorarea datelor conţinute de bazele de date se face pesuporturile de memorie internă sau externă folosite de calculatoare (unităţi de hard-disc, benzi şicasete magnetice, compact discuri etc). SGBD este un software special asociat bazelor de datecare asigură interfaţa între o bază de date şi utilizatorii ei, rezolvând toate cererile de acces ladatele memorate.

Bazele de date înglobează patru componente: datele, hardware-ul, software-ul şi

utilizatorii. Datele reprezintă „materia primă” a oricărei baze de date. Ele descriu caracteristicileanumitor obiecte, sunt organizate în structuri şi se pot afla în anumite relaţii şi interdependenţe.

Hardware-ul se constituie din tehnica de calcul utilizată pentru crearea, întreţinerea şi

exploatarea bazelor de date. Software-ul cuprinde SGBD-ul şi programele de aplicaţie aferente.

Din punctul de vedere al utilizatorilor se deosebesc trei categorii:

- utilizatorii finali care interacţionează cu baza de date prin intermediul unui limbaj de

interogare sau prin intermediul unor programe numite programe de aplicaţie, scrise de

programatorii de aplicaţii;

- programatorii de aplicaţii care realizează programele de aplicaţie ale bazei de date,

utilizând anumite limbaje de programare (Visual Basic for Applications, C,C++, Java,

PHP, PERL etc) Aceste aplicaţii numite şi software front-end asigură utilizatorilor, într-o

manieră cât mai prietenoasă, accesul la date pentru introducerea, actualizarea, regăsirea,

consultarea şi listarea acestora;

- administratorul bazei de date care este o persoană (sau un grup de persoane) responsabilăcu asigurarea funcţionării software-ului şi hardware-ului, securitatea, integritatea şisiguranţa bazei de date.

Bazele de date computerizate oferă anumite avantaje incontestabile faţă de modalităţile

manuale de gestionare a informaţiilor, dintre care pot fi enumerate:

- reducerea redundanţei – prin înregistrarea unei informaţii o singură dată şi accesareaacesteia oriunde este necesar. Din practica lucrului cu bazele de date a rezultat însă că nueste posibilă şi nici chiar recomandată o redundanţă nulă a datelor;

- evitarea inconsistenţei datelor – în cazul în care datele sunt accesate de mai mulţi

utilizatori (regim de lucru multiuser), o modificare făcută de unul dintre aceştia esteaccesibilă şi celorlalţi în cel mai scurt timp;

- partajarea informaţiilor şi a programelor de aplicaţie – mai mulţi utilizatori pot lucrasimultan cu aceleaşi date şi pot lansa în execuţie aceeaşi aplicaţie;

- asigurarea restricţiilor de securitate a datelor – se realizează prin conceperea unui sistemde autorizare a accesului la date prin parole şi a unor niveluri de acces (numai anumiţiutilizatori au acces la toate datele, ceilalţi au un acces limitat numai la acele informaţiicare pot fi cunoscute de ei);

- asigurarea integrităţii datelor – printr-un sistem de protecţie la ştergerile neintenţionate şide refacere a datelor în caz de incidente;

- rezolvarea operativă a conflictelor ce pot apărea în crearea, editarea, consultarea şiinterogarea datelor – prin validări aplicate la momentul introducerii acestora în baza dedate şi prin mecanisme ce interzic modificarea simultană de către mai mulţi utilizatori aaceleiaşi informaţii;

- asigurarea independenţei datelor faţă de aplicaţii şi faţă de suportul fizic de memorare -este un deziderat al oricărui SGBD şi presupune ca datele să poată fi modificate saumutate pe un alt suport fără ca să fie necesară rescrierea programelor de aplicaţii. Acestlucru poate fi realizat printr-o corectă proiectare a bazelor de date şi prin scrierea unoraplicaţii performante. De asemenea este de dorit ca administratorul bazei de date să aibălibertatea de a schimba strategia de acces la date, priorităţile aplicaţiilor, unităţile dememorare, fără să modifice aplicaţiile existente.