Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 21 în total
Cuvinte : 7313
Mărime: 84.21KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Universitatea din Pitesti Facultatea de Stiinte Economice

Cuprins

I. Scurt istoric 3

II. Prezentare generala 4

III. Necesitatea, rolul, obiectul si functiile Garzii Financiare 6

IV. Efectuarea controlului 9

V. Acte de control. Intocmirea actelor de control 13

VI. Indicatori de performanta – Garda Financiara Arges 17

Extras din document

Structura organizatorica a Garzii Financiare

Garda Financiara

I.Scurt istoric

Garda Financiarǎ a fost înfiinţatǎ la sfârşitul secolului al-XIX-lea şi a funcţionat în judeţele din Transilvania. Funcţionarii Gǎrzii se numeau inspectori fiscali şi lucrau în paralel cu inspectorii financiari. Din anul 1919 Garda Financiarǎ a preluat o parte din sarcinile inspectorilor financiari precum şi din cele ale inspectorilor vamali şi ale inspectorilor de fabricǎ.

În anul 1927 a fost desfiinţatǎ. Din cauza înmulţirii abuzurilor şi escrocheriilor financiare, o datǎ cu Legea Spirtului, în anul 1930, s-a hotǎrât reînfiinţarea Gǎrzii Financiare, însǎ activitǎţile şi sarcinile de control au fost limitate. Garda Financiarǎ urmǎrea, în nouǎ formulǎ, doar respectarea fiscalitǎţii în producerea şi comercializarea spirtului şi a bǎuturilor alcoolice. Abia din 18 mai 1932, Garda Financiarǎ a fost reînfiinţatǎ oficial, în baza art.nr.77 din Legea Monopolului Alcoolului; în acest moment instituţia avea numai 282 de funcţionari. Chiar şi în aceste condiţii, documentele vremii atestǎ cǎ a controlul 91.102 întreprinderi şi 32.069 transporturi întocmindu-se 5.022 procese de contravenţie, amenzi în valoare de peste 49

milioane lei.

Din 1933 prin art.49 din Legea Organizǎrii Ministerului de Finanţe, Garda Financiarǎ a fost subordonatǎ direct secretariatului general al acestui minister, iar atribuţiile ei au fost extinse şi la colectarea unor impozite. În anul 1934, numǎrul angajaţilor se ridica la 500 persoane. Regulamentul provizoriu de funcţionare al Gǎrzii Financiare, aşa cum era el întocmit în anul 1935, aratǎ cǎ erau fomate structurile organizatorice, iar obiectul de activitate cu cel al organismelor similare din Austria, Cehoslovacia, Sebia, Italia, ţǎri ce aveau o tradiţie de peste 200 ani.

În perioada comunistǎ, controlul financiar a devenit exclusiv administrativ. Astfel la 1 decembrie 1948, prin Decretul 352, regimul comunist renunţǎ la vechea organizare a controlului financiar, inclusiv a Gǎrzii Financiare, realizând un nou sistem financiar, aşezat exclusiv pe principii administrative.

Noua structurǎ presupunea trei departamente distincte:

- Control financiar preventiv, exercitat prin conducǎtorii serviciilor sau direcţiilor de contabilitate

- Controlul exercitat de Direcţia de control şi revizie;

- Controlul financiar intern.

Celelalte atribuţii de control şi urmǎrire au trecut la Direcţia Economicǎ.

În anul 1991, dupǎ 43 de ani de absenţǎ, Garda Financiarǎ revine în structurile economice româneşti. Ea este reînfiinţatǎ oficial,ca o necesitate strigentǎ a noului sistem economic, cu sarcini de prevenire şi limitare a evaziunii fiscale, respectarea noilor reglementǎri legale în ramurile producţiei şi circulaţiei mǎrfurilor, serviciilor, sectorului vamal,etc. Mai mult ca oricând a fost necesarǎ sincronizarea activitǎţii Gǎrzii Financiare în ceea ce priveşte organizarea, dotarea materialǎ, perfecţionarea peersonalului, cu ritmul rapidde elaborare şi aplicare a legislaţiei specifice a economiei de piaţǎ.

Organizarea Gǎrzii Financiare are semnificaţia restabilirii unei tradiţii datând din perioada anilor 1921-1923, când în ţara noastrǎ s-a adoptat reglementarea modernǎ a contribuţiilor directe. În aceşti 3 ani, Garda Financiarǎ a fost organizatǎ ca serviciu de poliţie specialǎ a finanţelor, având ca atribuţii principale prevenirea şi descoperirea contravenţiilor la legile şi normele financiare, precum şi sprijinul acordat organelor financiare în procedura lor oficialǎ.

Începând cu anul reînfiinţǎrii Gǎrzii Financiare sub forma unui corp de control financiar specializat al statului, inspectorii Gǎrzii s-au numit comisari, atribuţiile principale fiind de prevenire, depistare şi de sancţionare a faptelor ce contravin normelor legale.

Dupǎ anul 1989, controlul financiar-contabil a cǎpǎtat dimensiuni impuse de aplicarea noilor legalitǎţi ale economiei de piaţǎ interne. Au fost înfiinţate noi structuri de control cǎrora le-au fost stabilite obiective determinate de condiţiile impuse de fenomenele specifice unei perioade neîntâlnite în istoria economicǎ, generatǎ de trecerea de la economia centralizat planificatǎ la economia guvernatǎ de legile de piaţǎ liberǎ.

Statul, indiferent de forma sa de organizare, şi-a creat întotdeauna un sistem de control ale cǎrui pricipale obiective au vizat în cele mai multe cazuri, activitǎţi de urmǎrire şi de realizare a obligaţiilor financiare ale cetǎţenilor faţǎ de instituţiile sale.

Necesitatea acţiunii de control este determinatǎ de cauze obiective, precum caracterul conştient al procesului de transformare a societaţii şi de particularitǎţile legilor economice care acţioneazǎ în edificarea economiei de piaţǎ. În acest context, controlul statului a fost întărit prin înfiinţarea sau reînfiiţarea unor structuri, cum sunt Garda Financiarǎ în sfera de activitate a executivului şi Curtea de Conturi- organ suprem de control financiar în domeniul financiar care funcţioneazǎ pe lângǎ Parlamentul României. Activitatea de control financiar-contabil desfǎşuratǎ de aceste organisme se realizeazǎ în baza unor prevederi legale proprii, prin care sunt stabilite organizarea,sfera de activitate,obiectivele şi procedurile de control stabilite pentru acestea

Preview document

Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 1
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 2
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 3
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 4
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 5
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 6
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 7
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 8
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 9
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 10
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 11
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 12
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 13
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 14
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 15
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 16
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 17
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 18
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 19
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 20
Proiect pentru practică de specialitate - Garda Financiară - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • Proiect pentru Practica de Specialitate - Garda Financiara.doc

Alții au mai descărcat și

Practică BCR

Introducere Lucrarea de față își propune să prezinte activitatea desfășurată în cadrul unei instituții bancare. Întrucât stagiul de practică a...

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Moneda în România

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Impactul evenimentului cultural asupra orașului gazdă - Sibiu

1.Prezentare generală a oraşului Aşezat în inima ţării, la răscruce de drumuri, Sibiul închide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortăreţe, pe...

Strategia de promovare a Facultății EAM

Nr de facultati de stiinte economice din programul de studiu Scop si misiune Programul de studii de licență în „Economie Agroalimentară și a...

Fundamentarea Strategiei la ANAF

1. Fundamentarea strategiei la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) 1.1 PREMISELE STRATEGIEI Prezentarea organizaţiei Agenţia...

Finanțe I

CURS 1 EVOLUŢIA ISTORICĂ A FINANŢELOR PUBLICE. CONCEPTUL DE FINANŢE PUBLICE 1. Evoluţia istorică a finanţelor publice Pe treptele dezvoltării...

Ai nevoie de altceva?