Provocările Sistemului Bancar în Contextul Aderării la Uniunea Economică Monetară

Introducere

Studiul băncilor şi activităţii bancare constituie, unul dintre cele mai interesante domenii de explorare, fiindu-i dedicate numeroase lucrări cu caracter fundamental sau aplicativ. Evaluarea comportamentului băncilor şi analiza organizării sistemelor bancare în condiţiile schimbărilor rapide care au loc în economiile naţionale, unele dintre ele impuse de globalizare, au reprezentat obiectivele acestei lucrări. Faptul că, în prezent, sistemele bancare trebuie să aleagă între specializare şi universalizare sau să creeze o nouă ordine bancară bazată pe modele noi de management bancar, reprezintă tema principală a lucrării.

În lumea contemporană este valabilă axioma conform căreia dezvoltarea econonomică a unui stat este condiţionată de dezvoltarea sistemului bancar national. Dar, la fel de adevărată este şi reciproca : dezvoltarea sectorului bancar este determinată de cresterea economică. De altfel, în acest sens se apreciază ca fiind esenţial faptul ca sistemul bancar să urmeze acelaşi ritm al restrucurării şi apoi al privatizării ca şi celelalte sectoare ale economiei, considerând chiar că restructurara şi privatizarea băncilor de stat ar fi trebuit sa premeargă restructurarea şi privatizarea agenţilor economici cu capital de stat, deoarece astfel, sistemul bancar ar fi devenit unul din factorii principali, determinativi şi de accelerare a restructurării şi a instaurării disciplinei financiare în economie.

Datorită rolului crucial pe care băncile îl deţin în cadrul sectorului financiar, această lucrare se concentrează asupra sectorului bancar, ca segment indispensabil al ansamblului economic, fără de care economia modernă nu-şi poate exercita rolul şi funcţiile, fiecare ţară, şi implicit şi România, fiind interesată în crearea unui sistem bancar solid, care să permită asigurarea unui cadru organizatoric corespunzător extinderii relaţiilor băneşti din economie. Sistemele bancare stabile sunt acelea capabile să-şi menţină eficienţa în situaţii neprevăzute şi să genereze stimulente şi informaţii credibile tuturor participanţilor financiari.

Am ales această temă ţinând cont de faptul că economia de piaţă nu poate funcţiona fără bănci profitabile, bine consolidate, astfel că odată cu relansarea economiei şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România, sistemul bancar a cunoscut o dezvoltare accelerată, mult mai accentuată decât a celorlalte sectoare economice, atât din punct de vedere cantitativ, cât mai ales din punct de vedere calitativ. În contextul provocărilor induse de globalizare, internaţionalizarea activităţii bancare, ca o consecinţă a diminuarii barierelor comerciale dintre ţări şi a deschiderii pieţelor financiare pentru investitorii străini, nu poate fi realizată fără existenţa unui sistem bancar performant, care să facă faţă concurenţei acerbe dintre ţările lumii.

Lucrarea este structurată pe trei capitole distincte pentru a evidenţia legătura dintre conceptul de globalizare, pe de o parte, şi activitatea bancară pe de altă parte.

În elaborarea primului capitol s-a urmărit cuantificarea mersului instituţiilor bancare, specifice economiei de piaţă sub incidenţa provocărilor globalizării. Consideraţii cu privire la necesitatea modernizării sistemului bancar, mutaţiile ce pot să apară în structura acestuia, precum şi a căilor de acţiune menite să o asigure starea de echilibru- reprezintă elementele cheie abordate de mine în această analiză.

În construcţia celui de-al doilea capitol s-a pornit de la premisa potrivit căreia globalozarea activităţii bancare apare ca o consecinţă firească a transformărilor multiple apărute în procesele de producţie, circulaţie a mărfurilor şi prestărilor de servicii pe plan mondial. De asemenea am urmărit şi care este efectul globalizării asupa activităţiilor desfăşurate de băncile comerciale.

Prin configurarea celui de-al treilea capitol, pe lânga prezentarea noţiunii de performanţă bancară şi a indicatorilor necesari pentru cuantificarea acesteia, am încercat şi să decodific performanţele bancare atinse de liderul sistemului bancar românesc în ultimii doi ani.

O ilustrare la dimensiuni reduse a procesului de globalizare o reprezinta Uniunea Europeana, dintre toate structurile regionale, UE fiind principalul model economic al lumii. România se doreste a fi parte integranta a concernului european al dezvoltarii, iar în vederea integrării în Uniunea Monetară Europeană şi în sistemul financiar global ţara noastra trebuie să dispună de un sistem bancar solid, ale cărui direcţii de acţiune trebuie să se îndrepte către finalizarea procesului de privatizare, armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară, instituirea unor reglementări prudenţiale adecvate mediului economic şi selectarea celor mai dinamice orientări strategice de piaţă . Începutul de mileniu se dovedeşte promiţător pentru România prin crearea unui sector bancar format din bănci puternice, capabile să asigure o intermediere financiară pe criterii de eficienţă şi rentabilitate, diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor financiar-bancare, creşterea competitivităţii sistemului bancar.

Capitolul 1

MODERNIZAREA SISTEMULUI BANCAR – PREMISĂ A INTEGRĂRII BĂNCILOR ÎN COMUNITATEA EUROPEANĂ BANCARĂ

Tendinţa spre restructurarea şi consolidarea sectorului bancar al zonei euro şi-a găsit principala sursă de impulsionare în evoluţia tehnologică , în mondializare, dereglementare şi creşterea cererii de servicii financiare complexe. Introducerea euro apărând ca un catalizator al acestor forţe.

Tehnologiile informaţiei şi ale comunicaţiei constituie un puternic motor de schimbare. Ele contribuie la reducerea costurilor induse de colectarea, stocajul, tratamentul şi transmisia informaţiilor, substituind cu procedee automatizate metodele bazate pe suportul de hârtie, care implică mai multă forţă de muncă. În plus, ele modifică condiţiile de acces ale clientelei la serviciile şi produsele bancare, în special prin reţelele automatizate, precum telefonul, ordinatorul personal sau bancar, pe Internet. Acestea modifică natură concurenţei între bănci şi pot influenţa costurile pe piaţa serviciilor bancare.

Abordarea cu succes a modulului ”é-business ” este posibilă numai într-un climat economic pozitiv, luând în considerare atât elementele specifice infrastructurii internet şi ”é-business” cât şi factorii sociali şi culturali, legislaţie care să încurajeze dezvoltarea afacerilor electronice, precum şi existenţa unor servicii adecvate. În ţara noastră intrarea rapidă pe piaţă cu servicii de internet banking este o necesitate strategică pentru orice investiţie financiară ce vizează segmentul de retail. Plăţile electronice, serviciile de”electronic banking” au început să fie din ce în ce mai des promovate de piaţă românească.