Raport de evaluare SC Boromir Prod SA Buzău

CAPITOLUL I Prezentarea societăţii

Boromir prod SA

1.1.PREZENTAREA CLIENTULUI

SC BOROMIR PROD SA BUZAU, a fost infiintata ca societate comerciala pe actiuni in baza legii 15/1990 prin preluarea activului si pasivului fostei Intreprinderi de Morarit si Panificatie Buzau. Infiintarea SC BOROMIR PROD SA Buzau (sub denumirea SC SPICUL SA Buzau) s-a facut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabileste si statutul initial al societatii. La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societatii in SC BOROMIR PROD SA.

Moara de grâu din Buzău a fost preluată de către grupul Boromir în aprilie 2000. Cu o capacitate de măcinare a grâului de 300 tone/24 h, moara are în dotare doua linii de măcinare: o linie Buhler cu un volum de 200 t/24h şi o linie cu utilaje Buhler şi Reggiane cu o capacitate de 100 tone/24h (cea din urmă a intrat în funcțiune în mai 2004). Moara produce în special făinuri superioare, putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit, respectiv: făina 000, făină grifică, făină semialbă, făină neagră, griş, germeni de grâu. Moara mai dispune şi de o linie de ambalat făină în pungi de 1kg şi griş la 0,5 kg cu o capacitate de 2400kg/h. Făina rezultată din măciniş este folosită atât pentru consumul propriu, în proporţie de 35-40%, cât şi pentru livrare în ţară. Societatea dispune de o rețea proprie de desfacere de 20 magazine din care 16 sunt situate în municipiul Buzău, iar 4 în oraşul Rm. Sărat.

SC Boromir PROD SA Buzău punct de lucru Slobozia a fost înfiinţată in anul 2002, în localitatea Slobozia. Principalele activităţi ale unităţii sunt: fabricarea produselor de morărit şi fabricarea arpacaşului de grâu. Firma deţine o moară cu o capacitate de 200 tone în 24 h. Moara produce faină albă 000, faină albă 480 grifică, făină albă 650, faină semialbă, faină neagră, griş, tărâţe de grău. Făina este ambalată în saci de rafie de 40 kg şi în pungi de 1 kg. Secţia de decorticare produce arpacaş din grâu şi arpacaş din grâu pentru produse expandate; capacitatea secţiei este de 24 tone în 24 de ore. Arpacaşul este ambalat în saci de rafie de 50 kg şi în pungi de 1 kg.

Piata romaneasca de panificatie este estimata in prezent la 1,5 mld de euro, valoarea corespunzatoare unei productii de cca 2.3 milioane tone paine, in conditiile in care Romania dispune de o capacitate de productie de 2.5 ori mai mare decat necesarul de consum. Si in aceasta situatie se asteapta ca in urmatorii ani sa patrunda pe piata locala foarte mult capital strain. Din intreaga piata de panificatie, 40% este ocupata de jucatori mari, precum Vel Pitar Ramnicu Valcea, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Baneasa si Pambac Bacau. Restul de 60% din piata este reprezentata de micii producatori. Pe segmentul de morarit, situatia se prezinta invers. Astfel, marile societati de morarit, precum Boromir, Dobrogea, Pambac si Loulis detin cca. 60% din intreaga piata, in timp ce micile societati de morarit detin 40% din aceasta piata. La capitolul productie de paste, cei mai important jucatori sunt Baneasa, Pambac si Monte Banato. Tendinta in randul micilor producatori, precum Redal Sibiu (judetul Sibiu), Garbea Ploiesti (judetul Prahova), Oltina Urlati (judetul Prahova) sau Pati Pan Mariano (judetul Arges) este aceea de a investi in marirea capacitatilor de productie si procesare cu scopul de a deveni jucatori industriali.

In ceea ce priveste activitatea de export, Romania nu este un jucator foarte important pe piata extern ape segmental panificatie. Produsele care se exporta in cantitati modeste sunt malaiul, biscuitii, napolitanele si pastele fainoase. La capitolul importuri, doar 10% din totalul pietei interne de panificatie reprezinta importurile.

Industria de morarit si panificatie se estimeaza ca va suferi modificari in urmatoarea perioada, in ceea ce priveste concentrarea jucatorilor a unitatilor de productie si procesare. Astfel se va restrange numarul micilor jucatori, iar marii jucatori isi vor mari cota de piata detinuta in prezent. Totodata, micii producatori vor ramane prezenti doar la nivelul pieteti locale, in timp ce marii producatori se vor orienta mai agresiv spre intreaga piata nationala, chiar pe piata externa, unde isi vor creste livrarile.