Raport de țară privind politica financiară în Finlanda

Secțiunea 1: Analiza eficacității politicilor financiare publice în perioada crizei economice

Toate statele cu economiile dezvoltate au fost afectate de criza financiară din perioada 2008-2011. Totusi impactul a variat, depinzând de vulnerabilitățile inițiale și modul cum politicile au reușit să atenueze și să contribuie la realizarea ajustărilor esențiale.

Impactul a fost cu mult mai devastator, cand criza economică s-a instalat intr-un mediu economic cu o structura a serviciilor și a industriei foarte slab armonizată și echilibrată. Subutilizarea capitalului uman și a capacității și a potențialului de producție oferind un mediu prielnic pentru ca recesiunea financiară să chestioneze modul în care politicile finanțelor publice au potențialul de-a înregistra randament pe termen lung.

Un alt element central ce contribuie la destabilizarea economiei finlandeze o reprezintă o încetinire sau mai degrabă o stagnare a natalității, obținânduse un spor demografic negativ. Generatia baby-boomers atinge vîrsta de pensionare respectiv 65 de ani, în prezent este preconizat căci există 250 000 de pensionari iar până 2050 acest număr va atinge numărul de 750 000, acestea fiiind doar valori estimate. Strategiile pe termen mediu (MTO) sunt concentrate doar asupra ajustării sau diminuăriii efectelor negative cauzate de îmbătrânirea populației. Politicile întreprinse de către guvern au menirea de-a facilita și de a oferi soluții pentru scăderea forței de muncă. Se incearca o inserție pe piața muncii a persoanelor îmbătrânite prin finanțarea unor programe de școlarizare și conversie profesională cât și beneficii fiscale pentru angajatori.

Din prisma finanțelor, perioada crizei a permis Finlandei sa aibe cea mai puternică dezvoltare, cu o medie a ajustărilor ciclice estimate la -1,6 si -2.2 estimate de către OECD, devansând state precum Marea Britanie si Suedia.

Criza economică a deteriorat capacitatea guvernului finlandez de-a gestiona finanțele într-un mod sustenabil, dar acest lucru a fost balansat prin noi ajustări de taxe și impozite de către guvern in anul 2011. S-a estimat că pentru ca policiticile fiscale să fie eficiente Finlanda a trebuit sa înregistreze anual un excedent bugetar de minim 4% anual.

O dilemă a aparut in legătură cu soldul bugetar și datoriile publice, Europa 202020, implementează ca nivelul datoriei publice să nu fie mai mare decat 60% din PIB iar deficitul bugetar să nu depașească 3%, în situația post criză când efectele acesteia încă sunt simtițe, este relativ dificil pentru economiile statelor afectate să se redreseze intr-un interval scurt de timp,.

Tabel 1: „Erorile de implementare pentru datoria publica din perioada 2008-2015”

Anii Datoria publica* Datoria publica Eroare de implementare

2008 34.1 32.7 1.4

2009 34.1 41.7 -7.6

2010 48.3 47.1 1.2

2011 48.7 47.1 1.6

2012 50.3 48.5 1.8

2013 51.7 56.5 -5.2

2014 54.6 60.2 -6.4

2015 53.5 63.6 -10.1

Sursa: Raportul de Stabilitate, 2015

Se poate observa din tabelul alăturat modul în care, guvernul finlandez nu reușit să stabilizeze datoriile publice pe care le realizează ân perioada 208-2015, în fiecare an înregistrându-se o eroare de implemnetare negativă. În medie datoria publică prognozată de către autoritătile centrale au o valoare medie de 48,74% iar în medie erorile de implementare înregistrau valoarea de -2.91%. Acest lucru este posibil explicat de deteriorarea eficienței politicilor fiscale întreprinse până în acel moment.

Se poate observa că nu se încalcă acordul Europa 202020, prin care nivelul datoriilor publice să nu depășească 60% din PIB, observând o crestere relativ moderată a datoriilor depășind cu doar 3.6pp nivelul maxim admis de către pact.. Acest proces înregistrându-se din anul 2008 fiind în continuă creștere

Tabel 2:”Erori de implementare-Sold bugetar”

Anii Sold Bugetar* Sold Bugetar Eroare de implementare

2008 -3.05 4.2 -7.25

2009 -4 -2.5 -1.5

2010 -3.05 -2.6 -0.45

2011 3 -1.04 4.04

2012 3.8 -2.2 6

2013 3 -2.6 5.6

2014 -2.7 -3.2 0.5

2015 -2.4 -2.8 0.4

Sursa: Raportul de Stabilitate, 2015

Din tabel se poate observa următorul lucru,erorile de implementare au valori negative, exceptând anii 2008-2009, perioada când a avut loc criza financiară, ce au produs un impact vizibil asupra finanțelor Finlandei, Din 2010, impactul crizei nu mai este simțit, iar economiile se ajustează. Noi modificări în legile pensiilor în creșteri în rândul populației ce dețin un loc de muncă, șomaj foarte scăzut și investițiile în cercetare și dezvoltare au contribuit la o mai bună utilizare a instrumentelor de care dispune guvernul pentru redresare economiei și ajustarea șocurilor economice. În anul 2010, se înregistrează o depășire a șocurilor economice, deficitul bugetar înregistrînd 1.04% din PIB, nedepășind 3%, anul 2014 datorită unor recurențe geo-politicie, precum izbugnirea conflictului dintre Ucraina și Rusia, cât și apariția problemei emigranților din Orientul Mijlociu, a ridicat o serie de cheltuieli și hazarde ce nu puteau fi prognozate de către autorități.