Cuprins
- 1. ORGANIZARE SI FUNCTIONALITATE ÎNTR-O INSTITUTIE PUBLICA 4
- 1.1. SCURT ISTORIC 4
- 1.2. ORGANIZARE SI OBIECTUL DE ACTIVITATE 6
- 1.3. ATRIBUTIILE COMPARTIMENTELOR DE MUNCA 10
- 1.3.1. Secţia cu paturi de pneumoftiziologie 10
- 1.3.2. Secţia de chirurgie toraco-pulmonară 11
- 1.3.3. Terapia intensivă 12
- 1.3.4. Laborator medical 12
- 1.3.5. Activităţi de înaltă specialitate 14
- 1.3.6. Activităţi comune pe spital 14
- 1.3.7. Policlinica TBC nr.3, MRF, BCG integral schema unică bacterilogie 14
- 1.3.8. Activităţi auxiliare 15
- 1.3.9. Compartimente funcţionale 16
- 1.4. RELATIILE CU PERSONALUL 26
- 1.5. RELATIILE CU INSTITUTIILE IERARHIC SUPERIOARE SI INFERIOARE 33
- 1.6. RELATIILE CU TREZORERIA 40
- 1.7. RELATIILE CU FURNIZORII 42
- 1.8. CADRUL NORMATIV DE FUNCTIONARE A SPITALULUI CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE 43
- CAP. 2. FUNDAMENTAREA VENITURILOR SI CHELTUIE-LILOR LA SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE 45
- 2.1. IMPORTANTA, ÎNTOCMIREA SI APROBAREA BUGETELOR DE VENITURI SI CHELTUIELI LA INSTITUTIILE PUBLICE 45
- 2.2. GENERALITATI DESPRE MODUL DE ELABORARE A BVC LA INTITUTIILE PUBLICE 50
- 2.3. ELEMENTE PE BAZA CARORA SE ÎNTOCMESC BUGETELE DE VENITURI SI CHELTUIELI 51
- 2.4. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR 52
- 2.5. FUNDAMENTAREA VENITURILOR 55
- 2.6. PARTICULARITATI ÎN FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR LA SPITALUL CLINIC DE PNEUMIFTIZIOLOGIE IASI 56
- CAP. 3. FINANTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE 63
- 3.1. SURSE DE FINANTARE A INSTITUTIILOR PUBLICE 63
- 3.2. FINANTAREA DIN BUGETUL DE STAT 65
- 3.3. FINANTAREA DIN BUGETUL LOCAL 68
- 3.4. EFECTUAREA PLATILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE BUGETARE DESCHISE SI REPARTIZATE 69
- 3.5. PARTICULARITATI ÎN FINANTAREA SPITALULUI CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IASI 71
- 3.6. FLUX INFORMATIONAL GENERAT DE FINANTARE 75
- CAP. 4 ORGANIZAREA SI CONDUCEREA EVIDENTEI LA INSTITUTIILE PUBLICE 77
- 4.1.SARCINILE SI ORGANIZAREA EVIDENTEI LA INSTITUTIILE PUBLICE 77
- 4.2. SISTEMUL INFORMATIONAL BUGETAR 80
- 4.3. ORGANIZAREA EVIDENTEI BUGETARE CURENTE SI CENTRALIZATE 81
- 4.4. PARTICULARITATI ÎN ORGANIZAREA EVIDENTEI LA SPITALUL CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE 83
- Bibliografie: 85
Extras din proiect
1. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONALITATE ÎNTR-O INSTITUŢIE PUBLICĂ
1.1. SCURT ISTORIC
Deşi atestarea documentară a oraşului Iaşi datează din 6 octombrie 1608, unii autori, între care N.A. Bogdan, susţin că oraşul s-a întemeiat pe o aşzare antică, Petrodava (descrisă de Ptolemeu) şi că numele i-ar veni de la “iasigi”, o populaţie scită. Asachi arată că legiunea XIII - Gemina şi-a avut, un timp, sediul în “Municipium Iassiorum”.
Oraşul s-a dezvoltat mai ales în prima jumătate a secolului XIX, astfel că, dacă la recensământul din 1972 oraşul avea doar 14.000 locuitori (toată populaţia Moldovei fiind de 500.000), în 1848 Iaşul număra 65.000 de locuitori.
La acel mijloc de secol XIX, asistenţa sanitară era deficitară chiar şi în oraşe datorită lipsei cadrelor medicale. Din lucrarea lui N. Soutzo din 1849 “Notions statistic sur la Moldavie”, reiese că bolile mai răspândite în oraş erau malaria, reumatismul, bolile de ficat şi tuberculoza.
În 1853 Iaşul este vizitat de Appert din Maienţa. El scrie în memoriile sale de călătorie că Dimitrie Paşcanu construieşte pe cheltuiala lui un spital de 60 de paturi.
Logofătul Dimitrie Cantacuzino şi soţia sa, Pulheria sunt ctitorii Spitalului Sf. Treime din Tătăraşi (aşa cum s-a numit la început după hramul paraclisului din clădire).
Într-o vreme când mulţi boieri işi închinau averile mănăstirilor de la Muntele Athos sau altor aşezăminte monahale, logofătul Cantacuzino construieşte un spital, care este al treilea în Iaşi ca vechime (după aripa de la Sf. Spiridon şi Spitalul Evreiesc).
Spitalul a fost dat în funcţiune în 1858, însă pregătirile pentru construirea lui încep din anul 1850.
În anul următor a început construcţia spitalului în forma în care este şi în prezent, cu singura deosebire că bolta de trăsuri de sub capelă în care oprea cupeul inspectorului spitalului (adică directorul), este în prezent închisă cu lemn şi sticlă.
În afara corpului principal al spitalului s-au mai construit o anexă pentru spiţerie (actualul laborator de bacteriologie), o morgă pictată în interior şi care în general avea aspectul unei mici capele (demolată ulterior). Clădirile lipite de gardul de zid al spitalului erau case mai vechi ale locului, care au fost reparate şi destinata administraţiei.
În 1858 totul este terminat, spitalul poate primi bolnavi. Logofătul şi soţia lui trec spitalul sub administraţia Epitropiei generale a Casei Sf. Spiridon, aşezământ care avea o activitate şi o experienţă de o sută de ani.
Epitropia a deschis spitalul în luna mai 1858 cu 16 paturi; în 1860 avea 20 de paturi, iar în 1870 avea 45 de paturi. În privinţa profilului bolnavilor internaţi, paturile arau repartizate în: 50% medicină internă, 40% boli (sifilitice), 10% chirurgie.
Spitalul a evoluat de-a lungul timpului ca număr de paturi, ca organizare, ca nivel tehnic.
După epidemia de holeră din 1865 (din sudul Moldovei), având în vedere aşezarea lui la marginea oraşului, Epitropia hotărî, în anul 1870, ca, în cazul unei epidemii să devină spital de holerici.
În primul deceniu al secolului nostru a funcţionat aici, probabil într-una din clădirile anexă o secţie de 20 de paturi pentru boli contagioase.
Între cele două războaie mondiale, spitalul a avut profil de medicină internă şi o secţie de 20 de paturi de chirurgie.
După război, încă din anul 1947, Dispensarul de profilaxie a tuberculozei (nucleul clinicii ftiziologice de mai târziu), avea un număr de 20 de paturi de postcură la Spitalul Paşcanu. În 1949, o dată cu reorganizarea şi amplificarea luptei împotriva tuberculozei şi o dată cu venirea Prof. Nic. Bumbăcescu ca şef al Catedrei de Ftiziologie, Spitalul Paşcanu este predat în întregime reţelei de ftiziologie de atunci, funcţionând la capacitatea maximă de 110 paturi.
Fără a se modifica ceva din aspectul şi structura iniţială a clădirii, spitalului i s-au adus multe modificări, reparaţii şi amenajări necesare atât întreţinerii, căt şi pentru îmbunătăţirea funcţionalului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Realizat la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi.doc