Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 41 în total
Cuvinte : 16315
Mărime: 76.35KB (arhivat)
Publicat de: Antoniu Micu
Puncte necesare: 9

Cuprins

  1. 1. Banca Reglementelor Internaţionale …3
  2. 2. Evoluţia sistemului bancar internaţional…5
  3. 3. Structura şi mecanismelor de funcţionare a Băncii Europene de Investiţii (BEI)…7
  4. 3.1. Acordul de la Basel…8
  5. 3.2. Sistemul monetar si moneda euro…11
  6. 4. Structura şi mecanismele de funcţionare a Băncii Centrale Europene (BCE)…12
  7. 5. Regulamentul (CE) NR. 1060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agenţiile de rating de credit…14
  8. 5.1 Utilizarea ratingurilor de credit…15
  9. 5.2 Echivalenţa şi certificarea pe baza echivalenţei…17
  10. 6. Comitetul autorităţilor europene de reglementare a pieţelor valorilor mobiliare…21
  11. 6.1 Măsuri de supraveghere…22
  12. 6.1.1 Măsuri de supraveghere adoptate de autorităţile competente ale statului membru de origine…22
  13. 6.1.2 Măsurile de supraveghere adoptate de autorităţile competente, altele decât autoritatea competentă a statului membru de origine…24
  14. 7. Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 referitoare la contractele de credit…25
  15. 8. Armonizarea legislaţiei bancare româneşti şi întărirea capacităţii administrative a BNR…29
  16. 8.1 Evaluarea adecvării cadrului de supraveghere din statul terţ de origine şi verificarea echivalenţei supravegherii exercitate de autorităţile competente din state terţe…35
  17. 8.2 Criterii tehnice referitoare la organizarea şi tratamentul riscurilor…38
  18. 8.3 Dispoziţii privind administrarea riscului de credit şi a riscurilor asociate acestuia…39
  19. 8.4 Criterii tehnice referitoare la evaluarea efectuată de autorităţile competente cu privire la riscuri…40
  20. 8.5 Sancţiuni şi dispoziţii finale…42

Extras din proiect

1. Banca Reglementelor Internaţionale

Operaţiunile şi administrarea Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI).

Banca Reglementelor Internaţionale este un organism financiar internaţional înfiinţat în 1930 cu sediul la Basel cu rol de a facilita acoperirea reparaţiilor de război de către Germania, de a promova cooperarea între băncile centrale şi de a stimula operaţiunile financiare internaţionale. În prezent efectuează operaţiuni bancare curente, îndeosebi pentru contul băncilor centrale membre, fiind considerată bancă a băncilor centrale. Capitalul autorizat este de un miliard cinci sute de milioane franci aur împărţit în 600.000 de acţiuni a 2500 franci aur fiecare. BRI este împuternicită să facă următoarele operaţiuni: cumpără sau vinde aur în monede sau lingouri pentru contul său propriu sau pentru băncile centrale, acceptă păstrarea aurului în contul băncilor centrale, acordă împrumuturi băncilor centrale, cumpără şi vinde cambii, cecuri şi alte efecte cu scadenţă mică, cumpără şi vinde valute pentru propriul cont sau pentru cel al băncilor centrale, cumpără şi vinde titluri negociabile, altele decât acţiunile, pentru contul propriu sau cel al băncilor centrale, primeşte şi păstrează sume de la băncile centrale în conturi curente sau de depozit, acţionează în calitate de agent al oricărei bănci centrale. Este administrată de Adunarea Generală, Consiliul de Administraţie şi Preşedintele Băncii.

Stabilirea BIS

Banca Reglementelor Internaţionale înfiinţată în 1930, cea mai veche din lume, instituţie financiară internaţională şi rămâne principalul centru de cooperare internaţională banca centrală.

BIS a fost înfiinţată în contextul Planului Young (1930), care sa ocupat cu problema de cheltuielile de reparatie impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles după primul război mondial. Noua banca a fost de a prelua funcţiile executate anterior de către Adunarea Generală Agent pentru Reparatii în Berlin:, administrarea de colectare şi distribuire a anuităţi plătit ca despăgubiri. Numele Banca este derivat din acest rol original. BIS a fost, de asemenea, creat pentru a acţiona ca un mandatar pentru Credite Dawes şi Young (împrumuturi internaţionale emise pentru a finanţa reparaţii) şi să promoveze cooperarea băncii centrale, în general.

Reparatii problema repede stins, concentrându-se activităţile băncii în întregime cu privire la cooperarea între băncile centrale şi, din ce în ce, în alte agenţii de asigurare a stabilităţii monetare şi financiare.

Rolul în schimbare al BIS

Banca Centrală de Cooperare ( Bank for International Settlements - BIS) a fost înfiinţată în anul 1930. Este cea mai veche instituţie financiară internaţională din lume, şi rămâne principalul centru de cooperare internaţională al băncii centrale. BIS a fost înfiinţată în contextul Planului Young (1930), care s-a ocupat cu problema legată de cheltuielile de reparaţie impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles după primul război mondial .Noua bancă a fost înfiinţată cu rolul de a prelua funcţiile executate anterior de către Agentul General pentru Reparaţii din Berlin, cu rol de colectare, administrare şi distribuire a anuităţii plătite ca despăgubiri.

Numele Băncii este derivat din rolul său original. BIS a fost, de asemenea, creat pentru a acţiona ca un mandatar pentru Credite Dawes şi Young (împrumuturi internaţionale emise pentru a finanţa reparaţii) şi să promoveze cooperarea băncii centrale în general.

Problema reparaţiilor s-a stins repede, activităţile băncii concentrându-se în întregime asupra cooperării între băncile centrale şi, din ce în ce mai mult, în asigurarea stabilităţii monetare şi financiare.

Este Începând cu 1930, cooperarea băncii centrale cu BIS a avut loc prin întâlniri periodice în Basel, ale guvernatorilor băncii centrale şi experţi din băncile centrale şi alte agenţii. În susţinerea acestei colaborări, Banca a dezvoltat cercetările sale în economie financiară şi monetară şi a adus o contribuţie importantă la colectarea, elaborarea şi difuzarea de statistici economice şi financiare.

În domeniul politicii monetare, cooperarea la BIS în perioada imediat de al Doilea Război Mondial şi până la începutul anilor 1970 s-a concentrat pe implementarea şi apărarea sistemului Bretton Woods. În anii 1970 şi 1980, accentul s-a pus pe gestionarea fluxurilor de capital transfrontalier care urmare a crizei petrolului şi criza datoriei internaţionale. Criza din 1970 a adus, de asemenea, problema supravegherii de reglementare a băncilor active pe plan internaţional, rezultând în 1988 Basel Capital Accord şi " Basel II "revizuire a 2001-06. Mai recent, problema stabilităţii financiare în urma integrării economice şi al globalizării, aşa cum a subliniat de criza din Asia din 1997 a primit o mulţime de atenţie.

În afară de promovarea cooperării politice monetare, BIS a realizat întotdeauna funcţii bancare “tradiţionale” pentru comunitatea băncii centrale (de exemplu, de aur şi tranzacţii de schimb valutar), precum şi funcţiile de administrator şi agenţie.

BIS a fost agent pentru Plăţi al Uniunii Europene (EPU, 1950-1958), ajutând valute europene sa îşi restabilească convertibilitatea după al doilea război mondial. În mod similar, BIS a acţionat ca agent pentru diferite aranjamente europene al cursului de schimb, inclusiv Sistemul Monetar European (EMS, 1979-1994), care a precedat trecerea la o monedă unică.

În cele din urmă, BIS a furnizat sau a organizat finanţarea de urgenţă pentru sprijinirea sistemului monetar internaţional atunci când este nevoie. În timpul crizei financiare 1931-1933, BRI a organizat creditele suport atât pentru băncile austriece cât şi pentru băncile centrale germane. În anii 1960, BIS a aranjat credite speciale de sprijin pentru francul francez (1968), şi două aşa-numite Aranjamente Grup (1966 şi 1968) pentru a sprijini lira sterlină. Mai recent, BIS a furnizat finanţare în cadrul programelor de stabilizare conduse de FMI (de exemplu, pentru Mexic în 1982 şi Brazilia în 1998).

Preview document

Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 1
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 2
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 3
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 4
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 5
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 6
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 7
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 8
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 9
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 10
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 11
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 12
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 13
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 14
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 15
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 16
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 17
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 18
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 19
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 20
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 21
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 22
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 23
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 24
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 25
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 26
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 27
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 28
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 29
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 30
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 31
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 32
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 33
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 34
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 35
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 36
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 37
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 38
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 39
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 40
Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România - Pagina 41

Conținut arhivă zip

  • cuprins.doc
  • Reglementarea si Suprevegherea Sistemului Bancar in UE si Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Politici și Practici Fiscale

I. Utilizarea impozitului ca instrument Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea...

Analiza Impozitului pe Profit

Propuneri privind cotele de impozit pe profit Nu se pot încheia aceste scurte consideratii asupra cotei de impunere, fara a fi exprimata opinia...

Organizarea Sistemului de Credit

1. CONCEPTUL ŞI STRUCTURA SISTEMULUI DE CREDIT În explicarea esenţei sistemului de credit vom apela la procedeul tradiţional de confruntarea a...

Moneda în România

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Locul și Rolul Băncii de Emisiune în Cadrul Sistemelor Bancare Moderne

Cap I: Consideraţii genarale privind Băncile de Emisiune 1.1 Scurt istoric al apariției băncilor de emisiune Apariția și dezvoltarea sistemelor...

Studiu monografic - Elementele esențiale ale tehnicilor bancare practicate de Banca Comercială Română

1. Caracteristicile economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor Clienții persoane fizice Deși, clienții persoane fizice au încă o...

Studiu Privind Independența Băncii Naționale a României în Comparație cu Băncile Centrale din UE

Capitolul I Conceptul de independenţă al băncii centrale Conceptul de independenţă a băncii centrale poate fi definit în următorii termeni:...

Supravegherea Bancară în UE

Cap. 1 SUPREVEGHEREA BANCARA 1.1 Caracterizare generala Supravegherea bancara semnifica activitatea prin care se asigura controlul si urmarirea...

Băncile Comerciale în Perioada de Tranziție

Capitolul 1: Sistemul bancar românesc 1.1.Inceputurile sistemului bancar romanesc Primele semne ale desfasurarii unei activitati cu caracter...

Piața monetară

=> un segment al pietei capitalurilor pe care se schimba titluri pe termen scurt contra lichiditati si care contribuie la realizarea obiectivelor...

Ai nevoie de altceva?