Reglementarea și Suprevegherea Sistemului Bancar în UE și România

1. Banca Reglementelor Internaţionale

Operaţiunile şi administrarea Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI).

Banca Reglementelor Internaţionale este un organism financiar internaţional înfiinţat în 1930 cu sediul la Basel cu rol de a facilita acoperirea reparaţiilor de război de către Germania, de a promova cooperarea între băncile centrale şi de a stimula operaţiunile financiare internaţionale. În prezent efectuează operaţiuni bancare curente, îndeosebi pentru contul băncilor centrale membre, fiind considerată bancă a băncilor centrale. Capitalul autorizat este de un miliard cinci sute de milioane franci aur împărţit în 600.000 de acţiuni a 2500 franci aur fiecare. BRI este împuternicită să facă următoarele operaţiuni: cumpără sau vinde aur în monede sau lingouri pentru contul său propriu sau pentru băncile centrale, acceptă păstrarea aurului în contul băncilor centrale, acordă împrumuturi băncilor centrale, cumpără şi vinde cambii, cecuri şi alte efecte cu scadenţă mică, cumpără şi vinde valute pentru propriul cont sau pentru cel al băncilor centrale, cumpără şi vinde titluri negociabile, altele decât acţiunile, pentru contul propriu sau cel al băncilor centrale, primeşte şi păstrează sume de la băncile centrale în conturi curente sau de depozit, acţionează în calitate de agent al oricărei bănci centrale. Este administrată de Adunarea Generală, Consiliul de Administraţie şi Preşedintele Băncii.

Stabilirea BIS

Banca Reglementelor Internaţionale înfiinţată în 1930, cea mai veche din lume, instituţie financiară internaţională şi rămâne principalul centru de cooperare internaţională banca centrală.

BIS a fost înfiinţată în contextul Planului Young (1930), care sa ocupat cu problema de cheltuielile de reparatie impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles după primul război mondial. Noua banca a fost de a prelua funcţiile executate anterior de către Adunarea Generală Agent pentru Reparatii în Berlin:, administrarea de colectare şi distribuire a anuităţi plătit ca despăgubiri. Numele Banca este derivat din acest rol original. BIS a fost, de asemenea, creat pentru a acţiona ca un mandatar pentru Credite Dawes şi Young (împrumuturi internaţionale emise pentru a finanţa reparaţii) şi să promoveze cooperarea băncii centrale, în general.

Reparatii problema repede stins, concentrându-se activităţile băncii în întregime cu privire la cooperarea între băncile centrale şi, din ce în ce, în alte agenţii de asigurare a stabilităţii monetare şi financiare.

Rolul în schimbare al BIS

Banca Centrală de Cooperare ( Bank for International Settlements - BIS) a fost înfiinţată în anul 1930. Este cea mai veche instituţie financiară internaţională din lume, şi rămâne principalul centru de cooperare internaţională al băncii centrale. BIS a fost înfiinţată în contextul Planului Young (1930), care s-a ocupat cu problema legată de cheltuielile de reparaţie impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles după primul război mondial .Noua bancă a fost înfiinţată cu rolul de a prelua funcţiile executate anterior de către Agentul General pentru Reparaţii din Berlin, cu rol de colectare, administrare şi distribuire a anuităţii plătite ca despăgubiri.

Numele Băncii este derivat din rolul său original. BIS a fost, de asemenea, creat pentru a acţiona ca un mandatar pentru Credite Dawes şi Young (împrumuturi internaţionale emise pentru a finanţa reparaţii) şi să promoveze cooperarea băncii centrale în general.

Problema reparaţiilor s-a stins repede, activităţile băncii concentrându-se în întregime asupra cooperării între băncile centrale şi, din ce în ce mai mult, în asigurarea stabilităţii monetare şi financiare.

Este Începând cu 1930, cooperarea băncii centrale cu BIS a avut loc prin întâlniri periodice în Basel, ale guvernatorilor băncii centrale şi experţi din băncile centrale şi alte agenţii. În susţinerea acestei colaborări, Banca a dezvoltat cercetările sale în economie financiară şi monetară şi a adus o contribuţie importantă la colectarea, elaborarea şi difuzarea de statistici economice şi financiare.

În domeniul politicii monetare, cooperarea la BIS în perioada imediat de al Doilea Război Mondial şi până la începutul anilor 1970 s-a concentrat pe implementarea şi apărarea sistemului Bretton Woods. În anii 1970 şi 1980, accentul s-a pus pe gestionarea fluxurilor de capital transfrontalier care urmare a crizei petrolului şi criza datoriei internaţionale. Criza din 1970 a adus, de asemenea, problema supravegherii de reglementare a băncilor active pe plan internaţional, rezultând în 1988 Basel Capital Accord şi " Basel II "revizuire a 2001-06. Mai recent, problema stabilităţii financiare în urma integrării economice şi al globalizării, aşa cum a subliniat de criza din Asia din 1997 a primit o mulţime de atenţie.

În afară de promovarea cooperării politice monetare, BIS a realizat întotdeauna funcţii bancare “tradiţionale” pentru comunitatea băncii centrale (de exemplu, de aur şi tranzacţii de schimb valutar), precum şi funcţiile de administrator şi agenţie.

BIS a fost agent pentru Plăţi al Uniunii Europene (EPU, 1950-1958), ajutând valute europene sa îşi restabilească convertibilitatea după al doilea război mondial. În mod similar, BIS a acţionat ca agent pentru diferite aranjamente europene al cursului de schimb, inclusiv Sistemul Monetar European (EMS, 1979-1994), care a precedat trecerea la o monedă unică.

În cele din urmă, BIS a furnizat sau a organizat finanţarea de urgenţă pentru sprijinirea sistemului monetar internaţional atunci când este nevoie. În timpul crizei financiare 1931-1933, BRI a organizat creditele suport atât pentru băncile austriece cât şi pentru băncile centrale germane. În anii 1960, BIS a aranjat credite speciale de sprijin pentru francul francez (1968), şi două aşa-numite Aranjamente Grup (1966 şi 1968) pentru a sprijini lira sterlină. Mai recent, BIS a furnizat finanţare în cadrul programelor de stabilizare conduse de FMI (de exemplu, pentru Mexic în 1982 şi Brazilia în 1998).