Riscul de Faliment al Întreprinderii

ERIICAPITOLUL 1

1.1. ÎNTREPRINDEREA

Întreprinderea, în sens fizic, este o unitate compusă din compartimente ce indeplinesc funcţii specifice (previziune, organizare, coordonare, antrenare şi control – evaluare), iar în sens economic ea trebuie sa fie o entitate producătoare de profit.

Realizarea cu bune rezultate a activităţii întreprinderii presupune o organizare corespunzătoare, în strânsă concordantă cu cerinţele mediului ambiant. În acest scop, o întreprindere trebuie să proiecteze si să dezvolte o structură organizatorică proprie care să fie caracterizată de o organizare armonioasă, flexibilă care să depindă de gradul de cunoaştere al managerilor. Sfera de autoritate, compartimentele de muncă şi relaţiile dintre persoane şi compartimentele de muncă trebuie să fie analizate cu multă atenţie in activitatea cotidiană a managerilor.

Informaţia reprezintă materia primă a unui manager, iar informaţia inseamnă putere. Pentru a funcţiona cu rezultate optime, o intreprindere trebuie să conceapă şi să perfecţioneze un sistem informaţional astfel incât acesta să poată furniza informaţiile adecvate. Pentru a fi eficienţi, managerii trebuie să fie capabili să comunice individual sau la nivelul grupurilor de muncă atât in interiorul cât şi în exteriorul întreprinderii. Ei lucrează pe bază de decizii ca rezultat imediat al muncii lor. Efectele deciziilor pot fi pozitive sau negative. Decizia reprezintă cel mai important moment din activitatea de conducere a unei întreprinderi si presupune alegerea unei căi de acţiune în vederea stabilirii si realizarii unor obiective ce influenţează în mod hotărâtor soarta unei unităţi economice pe piată. Optimizarea deciziilor se poate face prin mai multe metode. Deciziile întreprinderii sunt rezultatul luării lor prin folosirea grupului decizional.

Modul în care conducătorii întreprinderilor îşi ating obiectivele propuse, tehnologia de lucru a managerilor desemnează metodele si tehnicile de management. Managerul reprezintă elementul dinamizator al oricărei întreprinderi. Pentru ca o întreprindere să înregistreze rezultate corespunzătoare este necesar ca un manager să posede o serie de calităţi, cunostinţe si aptitudini specifice. Stilul de management reflectă modul în care un manager gândeşte si acţionează, desemnează modalităţile prin care managerii îşi exercită atribuţiile ce le revin în realizarea procesului de management, precum şi atitudinea pe care o au faţă de subordonaţi.

Conducătorii şi ceilalţi membri ai unei întreprinderi trebuie să fie afiliaţi unor valori comune reflectate de cultura organizţtională. Aceasta defineşte un sistem de valori, prezumţii, credinte şi norme impărtăşite de membrii unei întreprinderi. Elementele culturii organizaţionale sunt prezente în fiecare întreprindere: semnele, convingerile şi suporturile simbolice, faptele şi lucrurile imaginare.