Riscurile inflației și deflației

1.Inflația

1.1 Conceptul de Inflație

INFLAȚIA este "o continuă creștere a nivelului general al prețurilor atribuită, de regulă, unei creșteri a cantității de bani și a volumului de credite față de bunurile și serviciile disponibile." Altfel spus, inflația este o creștere a cantității de bani în circulație care are drept rezultat devalorizarea relativ rapidă și bruscă a acestora și majorarea prețurilor: "poate fi cauzată de o creștere a cantității de bancnote emise/de aur extras sau de o creștere relativă a cheltuielilor atunci când oferta de bunuri nu acoperă cererea" .

Inflația este considerată un semn al unor dezechilibre din economie și astfel impune necesitatea controlării ei și a evitării procesului inflaționist. Prin echilibru economic se întelege situația de stabilitate a ansamblului economic. El poate fi împărțit în echilibru monetar, echilibru al piețelor bunurilor de consum, echilibrul forței de muncă etc. Dacă ne referim la echilibrul monetar, atunci starea sa de dezechilibru reprezintă inflația.

Termenul de inflație a început să fie frecvent utilizat în rândul oamenilo de știință și al oamenilor de afaceri abia pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, deși fenomenul inflaționist exista cu mult înainte de această perioadă.

Din punct de vedere istoric, inflația a fost definită, pentru prima dată, ca un fenomen monetar. Potrivit definiției clasice a inflației, aceasta este un fenomen care constă, în esență, în apariția în circulație a unei cantități excedentare de monedă, care creează un dezechilibru.

1.2 Forme de manifestare ale Inflației

În funcție de ritmul de creștere al prețurilor pot fi distinse:

• Inflația târâtoare (latentă) - creștere generalizată a prețurilor cu 3-4% anual, ratele dobânzilor sunt reduse, creditul fiind ieftin;

• Inflația deschisă(moderată) - creștere generalizată a prețurilor cu 5-10% anual;

• Inflația galopantă - creștere generalizată a prețurilor cu 10-15% anual, rapidă scădere a puterii de cumpărare, rata medie a dobânzii creste vertiginos, viteza de rotație a banilor se accelerează;

• Megainflația - creștere generalizată a prețurilor cu 100-500% anual;

• Hiperinflația - creștere generalizată a prețurilor cu peste 500% anual, moneda națională scade considerabil, salariul real al unei persoane se poate reduce cu până la 50%.

În funcție de cauza principală care o generează se pot distinge:

• Inflație prin cerere - generată de un anumit exces al cererii globale comparativ cu oferta globală, prețurile cresc, ceea ce determină o intensificare și mai mare a cererii;

• Inflație prin monedă - generată de introducerea și menținerea în circulație a unei mase monetare excedentare, în raport cu volumul de mărfuri de pe piață, peste nevoile circulației bănești;

• Inflația prin credit - generată de o dezvoltare exagerată a creditului bancar;

• Inflația prin dezeconomisire - generată de scăderea înclinației spre economii din partea populației;

• Inflația prin costuri - generată de creșterea prețurilor diferiților factori de producție a materiilor prime;

• Inflația internă - generată de dezechilibre economice și financiare proprii țării în cauză;

• Inflația structurală - generată de strategia adoptată de unele țări, de dezvoltare accelerată și de creștere economică rapidă.

• Inflația importată - generată de cauze localizate în exterior

În funcție de efectele inflații asupra creșterii economice se diferențiază:

• Stagflație - caracterizată prin fenomenul de stagnare a economiei în perioadele de manifestare a inflației

• Slumpflația - caracterizată prin fenomenul de regres al economiei în perioadele de manifestare a inflației

1.3 Cauzele Inflației

Inflația este provocată atât de cauze interne cât și externe:

• Dezechilibrul dintre cerere și ofertă

- Aceasta este cauza principală a inflației. Creșterea excesivă a cererii față de ofertă, cantitatea de bunuri și servicii existentă pe piață fiind insuficientă față de cea cerută, toate aceste ducând la creșterea prețurilor.

" Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar și poate fi produsă numai printr-o creștere mai rapidă față de producție"

• Apariția și perpetuarea deficitului bugetar

- Apare în situația când statul înregistrează cheltuieli mai mari decât veniturile curente, cel mai ușor mijloc de a finanța diferența este împrumutul la banca de emisiune. Drept urmare masa monetară în circulație creste, fără ca volumul de mărfuri în circulație să fi crescut și el.

• Expansiunea creditului bancar

- Apare în cazul în care băncile acordă credite fără să efectueze o analiză riguroasă a scopurilor urmărite de debitori sau cu intenția de a sprijini expansiunea viitoare a unor mari întreprinderi sau a aeconomiei în ansamblul lor, rezultând o creștere exagerată a amasei monetare în cont.

• Activarea unor sume bănești ținute în rezervă

- În cazul în care deprecierea inflaționistă a monedeiînregistrează deja un ritm ridicat, posesorii de bani devin conștienți de pierderea pe care le-o provoacă reducerea puterii de cumpărare a sumelor deținute.