Sistemul de pensii private obligatorii din România

CAPITOLUL 1 PARTICULARITĂȚILE SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE OBLIGATORII DIN ROMÂNIA

1.1 Pilonul II în sistemul de pensii

Începând din anul 1990, sistemul de pensii din țara noastră a suferit modificări care nu au avut efecte favorabile pentru nivelul pensiilor. De la debutul secolului XXI au început să se simtă schimbări semnificative asupra sistemului de pensii, fapt ce s-a datorat încercării României de a adera la Uniunea Europeană .

Datorită tendinței statului de a menține calitatea vieții persoanelor aflate la vârsta pensionării cu cel al persoanelor care activează, acesta a aplicat numeroase reforme asupra sistemului de pensii. Cele mai importante reforme se referă la implementarea în sistemul de pensii, asigurări sociale, de două sisteme noi de pensii, un sistem de pensii facultativ și un sistem de pensii obligatoriu, care sunt administrate de societății din sectorul privat.

În România, în perioada 2005 - 2008, s-a manifestat modernizarea sistemului de pensii administrat privat prin aplicarea de reforme asupra sistemului de pensii private, și anume: pentru pensiile obligatorii private se introduce Legea nr. 411/2004, iar pentru pensiile facultative se implementează Legea nr. 204/2006. Scopul primordial al acestor reforme a fost de a asigura o organizare eficientă a societăților de pe piața pensiilor private, dar și pentru o bună supraveghere asupra administrării acestor fonduri.

Pensia privată obligatorie sau Pilonul II din sistemul de pensii, are un caracter obligatoriu pentru persoanele cu vârsta până în 35 de ani, iar pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 - 45 de ani are un caracter facultativ.

Recunoscute de marea majoritatea a populației, pensiile private obligatorii sau pensiile care sunt administrare de sectorul privat, au o caracteristică fundamentală care se materializează prin distribuirea unei părți sau cote, din contribuția personală de asigurări sociale, cu plată lunară în sistemul public, către diverse fonduri de pensii administrate de companii din sectorul privat. O altă particularitate al acestui pilon este faptul că persoanele trebuie să plătească contribuții către pilonul II de pensii, în tot timpul în care acestea sunt contribuabili în sistemul de pensii public. Nu în ultimul rând, o altă caracteristică a fondurilor de pensii private obligatoriu o constituie numărul minim de participanți care este de 50.000, precum și de faptul că acesta trebuie să se constituie prin intermediul unui contract de societate civilă. Ca și clauză asupra numărului minim de participanți se poate expune că acesta se realizează într-o perioadă de 3 ani de la data înființării fondului de pensii.

Persoanele care ajung la pragul pensionării au dreptul de a li se cuvenii pensia din sistemul de pensii administrat privat, iar pragul de pensionare este vârsta de pensionare din sistemul public. În ceea ce privește plata pensiei, aceasta se va realiza de către societatea de pensii private, iar cuantumul pensiei este determinat pe baza unor calcule de către administratorul fondului de pensii. Cu privire la cheltuielile de administrare a fondului de pensii din sectorul private, acestea sunt suportate de către administrator.

Pentru a ne putea forma o imagine mai aprofundată a sistemului de pensii din România, mai ales cu privire la sistemul de pensii obligatorii administrate de sectorul privat, luăm în considerare următorul grafic: