Sistemul de Plati Interbancare

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Sistemul de Plati Interbancare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 100 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ivan Mihail

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domenii: Finante, Banci

Cuprins

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I: PERSPECTIVĂ ASUPRA SISTEMULUI DE PLĂŢI
1.1 Evoluţia sistemului de plăţi şi a instrumentelor de plată 3
1.2 Sistemul de plăţi 4
1.2.1 Definiţie,funcţii şi elemente componente 4
1.2.2 Plata şi transferul de fonduri 5
1.2.3 Reglementări ale sistemului de plăţi 5
1.2.4 Sistemul de plăţi de interes naţional(SPIN) 6
1.3 Compensări şi decontări interbancare 7
1.3.1Concepte şi tipuri 7
1.3.2 Sistemul naţional de compensări 8
1.4 Tipologia operaţiunilor bancare de plăţi 10
1.4.1 Operaţiuni passive 10
1.4.2 Operaţiuni active 11
1.5 Conturile bancare 11
1.5.1 Noţiunea de cont bancar 11
1.5.2 Deschiderea contului bancar 12
1.5.3 Funcţionarea contului bancar 13
1.5.4 Codificarea conturilor bancare 14
1.5.5 Contul current la Banca Centrală 15
CAPITOLUL II: INSTRUMENTE DE PLATĂ
2.1 Plăţile cu numerar 16
2.1.1 Numerarul ca instrument de plată 16
2.1.2 Casieria bancară 18
2.2 Ordinul de plată 20
2.2.1 Trăsături caracteristice 20
2.2.2 Circuitul ordinului de plată 21
2.3 Cecul 22
2.3.1 Concept şi elemente 22
2.3.2 Tipuri de cecuri 25
2.3.3 Procesarea bancară a cecurilor 26
2.3.4 Evoluţii şi perspective privind rolul cecului 29
2.4 Cardul bancar 30
2.4.1 Conceptul general al cardului,caracteristici şi tipuri 30
2.4.2 Procesarea bancară a cardurilor 35
2.4.2.1 Emiterea cardurilor bancare 35
2.4.2.2 Acceptarea cardurilor bancare 37
2.4.2.3 Avantaje şi dezavantaje ale utilizării cardurilor 39
CAPITOLUL III: PLĂŢI ŞI TRANSFERURI ELECTRONICE
3.1 Plăţile electronice 42
3.1.1 Implementarea sistemului de plăţi electronice 42
3.1.2 Instrumente electronice de plată 44
3.1.2.1 Ordinul de plată electronic 44
3.1.2.2 Cec-ul electronic 45
3.1.3 Semnătura electronică 46
3.1.4 Canale alternative de plăţi electronice 48
3.1.4.1 Mobile banking 48
3.1.4.2 Multicash 49
3.2 Transferuri electronice de fonduri 51
3.2.1 Transferuri de valori mari 51
3.2.1.1 Sistemul TARGET 51
3.2.1.2 Sistemul SWIFT 54
3.2.2 Transferuri de valori mici 55
3.2.2.1 Sistemul EUROGIRO 56
3.2.2.2 Sistemul WESTERN UNION şi MONEY GRAM 57
3.3 Internetul bancar 61
3.3.1 Operaţiuni bancare prin internet 63
3.3.2 Riscurile operaţiunilor bancare prin internet 64
CAPITOLUL IV: SERVICIILE BANCARE DE PLĂŢI OFERITE DE RAIFFEISEN BANK - Studiu de caz
4.1 Prezentarea societăţii bancare 68
4.2 Plăţi şi transferuri electronice efectuate în cadrul Raiffeisen Bank 69
4.2.1 Cardul Raiffeisen Bank 69
4.2.1.1 Oferta de carduri Raiffeisen Bank 69
4.2.1.2 Evoluţia pieţei cardurilor Raiffeisen Bank 75
4.2.2 Canale alternative de plăţi oferite de Raiffeisen Bank 78
4.2.2.1My banking-persoane fizice 78
4.2.2.2 My banking- IMM-uri 79
4.2.2.3 Evoluţia serviciului My banking oferit de Raiffeisen Bank 80
4.2.2.4 Raiffeisen Direct 81
4.2.2.5 Multicash 82
4.2.3 Transferuri electronice-Raiffeisen Bank, agent Western Union 83
4.3 Raiffeisen Online 84
4.3.1 Raiffeisen Online pentru persoane fizice 84
4.3.2 Raiffeisen Online pentru persoane juridice 86
4.3.3 Securitatea internet banking-ului pe piaţa bancară românească
- comparaţie Raiffeisen- ING 88
CONCLUZII 91
ANEXE 93
BIBLIOGRAFIE 94

Extras din document

INTRODUCERE

Schimbările profunde care au apărut în structura şi activitatea sistemelor de plăţi şi decontări au reflectat îndeaproape transformarea industriei financiare la nivel global. Schimbările tehnologice, dereglementarea şi tendinţa către o sporită volatilitate a preţurilor activelor au contribuit la expansiunea activităţii financiare şi totodată a volumului şi valorii fluxurilor de plăţi la nivel naţional şi internaţional. Toate aceste schimbări sunt evidente mai ales în plan individual-al persoanelor fizice-, cel al economiei reale şi al pieţelor financiare. În acest context, poate fi amintită larga paletă de instrumente destinate a facilita executarea plăţilor de către persoanele fizice: distribuitoarele automate de numerar, ghişeele bancare automate, utilizarea cardurilor bancare d debit şi de credit, o mai bună remunerare a depozitelor bancare, precum şi introducerea unor forme din ce în ce mai explicite de comisionare a serviciilor sau chiar oferta de servicii gratuite în domeniul transferurilor de bani. Dacă toate acestea sunt uşor de remarcat în marea majoritate a ţărilor dezvoltate şi sunt direct legate de transferurile de fonduri cu valoare relative scăzută, schimbările cele mai spectaculoase care au avut loc pot fi găsite în zona transferurilor de fonduri băneşti cu valoare mare şi foarte mare, adesea associate fie cu activitatea marilor agenţi economici, fie cu instituţiile financiare, între care băncile prezintă o importanţă deosebită, şi, respective cu activitatea pieţelor financiare. Se poate observa de asemenea intensificarea fără precedent a numărului de operaţiuni de plăţi, dar mai cu seamă creşterea exponenţială a acestora. O mare parte a acestei creşteri valorice se datorează tranzacţiilor derulate pe pieţele monetare interne şi reflectă, pe de-o parte, introducerea unor noi tipuri de instrumente pe termen scurt, iar pe de altă parte, indică procesele accelerate de adâncire şi lărgire a acestor pieţe. În mod special, o contribuţie deosebită în manifestarea acestui fenomen o au tranzacţiile valutare care cunosc o dezvoltare fără precedent datorită liberalizării circulaţiei capitalurilor şi a serviciilor financiare în cadrul Uniunii Europene, precum şi extinderii operaşiunilor financiare la nivel internaţional prin fenomenul de globalizare a pieţelor. Sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI se caracterizează printr-o adevărată revoluţie în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor care aduce modificări radicale în sistemul de plăţi şi compensări interbancare prin trecerea de la instrumentele de plată pe suport hârtie la instumentele pe suport electronic şi de la operaţiunile bancare la ghişeu “faţă la faţă” la plăţile de la distanţă “banca la domiciliu”. Aceste transformări conduc la realizarea dezideratului agenţilor economici ca tranzacţiile financiare să se realizeze aproape simultan cu cele economice şi dorinţa populaţiei, ca transferurile de fonduri să se facă aproape instantaneu cu primirea instrucţiunii de către banca, adică toate plăţile să se realizeze în timp real. În acest sens am ales să prezint sistemul de plăţi interbancare din România în interconexiunea sa cu sistemele de plăţi folosite în Uniunea Europeană, aşa cum acesta funcţionează de la începutul anului 2005, an de referinţă prin generalizarea sistemului de plăţi electronice şi alinierea, în cea mai mare parte, la sistemul de plăţi European şi până în prezent. Noua tehnologie industrială combinată cu noua tehnologie bancară nu aduc numai oportunităţi sporite şi o productivitate mult mai mare, dar implică şi riscuri noi în sistemul de plăţi interbancare, care necesită strategii specifice şi sisteme de securitate sofisticate, uneori cu costuri destul de mari, şi care reprezintă o nouă provocare pentru sistemul bancar. Aceste perfecţionări reduc rolul controlului uman pe parcursul procesării bancare dar creşte considerabil funcţia de supraveghere a sistemului, având în vedere viteza de transmitere care face ca orice anomalie să fie foarte greu de remediat pe parcurs. În primele două capitole am prezentat concepte specifice sistemului de plăţi din România, instrumentele de plată utilizate pe piaţa bancară naţională, precum şi evoluţia acestora şi modificările survenite odată cu procesul de integrare europeană. Suntem într-o perioadă care abundă în noutăţi în acest domeniu şi ca urmare în lucrare am considerat oportun să prezint câteva procedee de plată aflate în diverse stadii de lucru care încep să fie utilizate din ce în ce mai des de către populaţie în efectuarea tranzacţiilor de plăţi. Aşadar, capitolul trei prezintă plăţile şi transferurile electronice şi evoluţia spectaculoasă a acestora de la an la an. Ritmul încurajator în care a crescut numărul tranzacţiilor şi al utilizatorilor de e-banking ne poate face să credem că momentul când dintre două bănci având aceleaşi dobânzi va fi aleasă cea care dispune şi de un servoiciu bun de internet-banking nu e chiar atât de departe. În prezentarea studiului de caz am ales ca exemplu Raiffeisen Bank România, întrucât oferă clienţilor săi una dintre cele mai importante reţele de plăţi de pe piaţă. Dintre cele mai noi sisteme de plăţi, am ales să prezint Raiffeisen Direct, serviciul de telefon banking, myBanking-serviciu de mobile banking şi Raiffeisen Online - internet banking pentru persoane fizice şi IMM-uri. De asemenea, în ultimul subcapitol am realizat o comparaţie între ING şi Raiffeisen Bank în ceea ce priveşte securitatea operaţiunilor de plăţi prin internet, o problemă actuală a sistemului de plăţi prin internet.

CAPITOLUL I. PERSPECTIVĂ ASUPRA SISTEMULUI DE PLĂŢI

Sistemul de plăţi si compensări reprezintă o componentă importantă a sistemului monetar si prin aceasta a infrastructurii financiare a economiei,asigurand circulatia banilor si transferul de active monetare. Descărcarea de obligaţie pentru schimbul mărfii, serviciului sau altui activ, se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea către fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. Dacă activul transmis este sub formă de monedă, obligaţia este pecuniară şi se consideră îndeplinită printr-un act de plată. Relaţiile din cadrul sistemului de plăţi sunt relaţii pecuniare si acestea trebuie să se finalizeze prin plata definitivă şi irevocabilă pentru ca tranzacţia să se incheie si să înceapă un nou ciclu.

Fisiere in arhiva (4):

  • Sistemul de Plati Interbancare
    • Bibliografie.doc
    • cuprins.doc
    • INTRODUCERE.doc
    • proiect de licenta.doc