Sistemul Fiscal al Spaniei

1. Impunerea beneficiului obtinut de societatile comerciale

Impozitul pe profit se numeste impozit pe societate si este perceput pentru veniturile societatilor si a altor entitati juridice. Acesta este reglementat prin Decretul Regal 4/2004 din 5 martie, prin care se aproba textul revizuit al legii privind impozitul pe societate.

a. Camp de aplicare

• Persoane impozabile

Subiectii impozabili sunt persoanele juridice rezidente. Impozitul este datorat atat de entitatile cu personalitate juridica proprie (societati comerciale cu exceptia societatilor civile, compani de stat, societati cu proprietar unic, grupuri, asociati, fundati, instituti, entitati colective s.a.) cat si de entitatile fara personalitate juridica (fonduri de investitii, asociati în participatiune, fonduri de capital de risc,fonduri de pensii, fonduri de garantare ipotecara, fonduri de garantare a investitiilor, s.a.).

Principalele tipuri de societati de capital existente in Spania sunt societatile pe actiuni S.A. si societatile cu raspundere limitata S.R.L.. Societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla cunt principalele tipuri de societati de persoane.

Entitati scutite de acest impozit sunt: statul, autoritatile regionale si locale, agentiile autonome de stat, Banca Spaniei, fondurile de garantare a depozitelor si fondurile de garantare a investitiilor, Institutul Spaniei si Academiile Regale, entitatile publice responsabile cu gestionarea securitatii sociale, s.a.. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt partial scutite de la plata impozitului pe profit.

• Teritorialitate

Societatile rezidente sunt supuse unui impozit pe societate in virtutea veniturilor mondiale. Sunt considerate rezidente pe teritoriul Spaniei entitatile care sunt constituite in conformitate cu legile spaniole si au sediul social sau sediul conducerii efective pe teritoriul Spaniei.

Societatile nerezidente sunt supuse impozitului pe venitul nerezidentilor. Daca contribuabilul, societate nerezidenta, obtine venituri prin intermediul unui sediu permanent, toate veniturile corespondente sunt impozitate (atat cele obtinute pe teritoriul Spaniei cat si cele obtinute in strainatate). Daca acesta obtine venituri neavand sediu, se vor impozita doar veniturile obtinute pe teritoriul spaniol. In ceea ce priveste acest impozit trebuie sa se ia in considerare, pe langa legislatia interna, si diversele conventii internationale de evitare a dublei impunerii semnate de statul spaniol cu alte state.Conventiile dintre Spania si alte state permit derogarea de la principiul globalizarii, retinand principiul sediul stabil sau principiul teritorialitatii. De exemplu operatiunile comerciale efectuate intr-un stat cu care Spania are semnat un tratat de evitare a dublei impunerii, de catre o intreprindere spaniola prin intermediul unui sediu stabil sunt impozitate in statul respectiv si invers, operatiunile comerciale efectuate in Spania de catre o societate straina prin intermediul unui sediu stabil sunt impozabile in Spania. Se aplica principiul mondialitatii in cazul pesroanelor juridice rezidente si principiul teritorialitatii in cazul celor nerezidente.

b. Determinarea beneficiului impozabil

• Relatia intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal

Beneficiul supus impozitului pe societati este obtinut pornind de la rezultatul contabil. Acest rezultat poate fi determinat fie luand in calcul profitul net si variatia situatiei nete, fie ca diferenta intre valoarea activului net la deschiderea, respectiv la incheierea exercitiului contabil. Acest profit contabil este ajustat prin aplicarea regulilor fiscale specifice.

Baza de impunere este profitul obţinut în decursul anului fiscal, diminuat cu eventualele rezultate nefavorabile imputate din anii anteriori. Rezultatele financiare indicate de evidentele contabile constituie doar un indiciu pentru administratia fiscala. Aceasta poate recurge chiar la o metoda de indexare a profiturilor pentru a determina baza de impunere.

• Impozitarea plus-valorii (castigul din cesiunea elementelor de activ)

Plus-valorile care rezulta din cesiunea elementelor de active imobilizat sunt asimilate beneficiilor de exploatare si sunt impozabile la cota normala, fara a face diferenta intre plus-valorile pe termen lung si cele pe termen scurt.

Legislatorul spaniol a autorizat reevaluari periodice ale activelor imobilizate, pentru a evita impozitarea plus-valorilor teoretice rezultate din simpla crestere a preturilor. Pentru calculul plus-valorilor pretul de achizitie este corectat printr-un coieficient de actualizare.

Plus-valorile realizate prin cesiunea imobilizarilor necesare desfasurarii activitatii pot beneficia de un regim fiscal de favoare, respectiv de amanarea impozitarii daca venitul din cesiune este reinvestit in active similar intr-o perioada de trei ani. In caz de reinvestire intr-un bun amortizabil, plus-valoarea este reintregata in ritmul amortizarii. Daca venitul este reinvestit in achizitia unui bun neamortizabil, reintregarea se va face in proportie de 1/7 pe o perioada a sapte exercitii care urmeaza expirarii duratei de reutilizare.

Plus-valorile aferente cesiunii de drepturi sociale sunt exonerate cu conditia ca participatia sa fie mai mare de 5% si ca ea sa fi fost pastrata pe o perioada de cel putin un an in raport cu momentul cesiunii.

• Evaluarea stocurilor

Stocurile sunt evaluate la cea mai mica valoare dintre costul de revenire si pretul pietei. Costul de revenire este in general costul mediu ponderat. Pot fi utilizate metodele LIFO, FIFO, la fel ca si orice alta metoda contabila.