Șomajul

INTRODUCERE

Această lucrare conține unele dintre cele mai principale procese și tendințe din sfera șomajului și ocupării forței de muncă atât în Romania cît și Uniunea Europeană. Scopul acestei analize vizează cunoașterea mai profundă a fenomenului șomaj, astfel încât să fie posibilă acționarea cu abilitate în rezolvarea acestei probleme.

Obiectivul lucrării constă în analiza fenomenului de șomaj în lume, dar mai ales în Uniunea Europeană și în România. Acest fenomen a fost mereu prezent pe parcursul întregii dezvoltări a statutului din țara noastră, de aceea pentru Romania șomajul reprezintă una dintre cele mai grave probleme, soluționarea căreia va permite echilibrarea economiei naționale.

Scopul și sarcinile principale ale tezei reprezintă cercetarea problemelor:

- Studierea și analiza comparativă a șomajului în Romania cu alte țări pentru evidențierea tendințelor care se manifestă în acest domeniu, în noile condiții de dezvoltare economică și umană din lume.

- Necesitatea găsirii unor strategii, metode de combatere a șomajului în lume, dar, mai ales, în România.

- Necesitatea unei contribuții mai substanțiale privind teoria șomajului, a cauzelor și efectelor social-economice ale acestuia în diferite țări.

- Necesitatea regîndirii strategiei de dezvoltare a Romaniei în sensul promovării unei politici de dezvoltare a industriilor de vârf, care încorporează muncă intelectuală, a implementării în producție a unor factori tehnologici moderni, eficienți și nepoluanți.

Am ales să fac prezenta cercetare pentru a cunoaște toate aspectele referitoare la acest efect economic și totodată pentru a căuta politici premergătoare stabilizării pieței muncii, precum și solutii de combatere și amelorare a șomajului.

Studiul de caz va viza evoluția șomajului în județul Brașov în contextul crizei economice și totodată va releva efectele șomajului asupra omului de rând.

CAPITOLUL I

ȘOMAJUL - NOȚIUNI GENERALE

I.1. Definiția și măsurarea șomajului

Evoluția economiei fiecărei țări și a economiei mondiale a adus în prim plan problema ocupării resurselor de muncă și nonocupării sau șomajului. Aceste probleme au un conținut complex și o arie largă de manifestare, cu importante consecințe economice și social-umane.

Ocuparea forței de muncă în activitățile economico-sociale și șomajul reflectă modul cum funcționează piața muncii, într-o economie de piață, la un moment dat. Raportul dintre cererea și oferta de forță de muncă determină cele două stări opuse ale pieței muncii - ocuparea forței de muncă și șomajul. Problematica ocupării și șomajului constituie o latură importantă a echilibrului macroeconomic și o componentă indispensabilă a politicilor macroeconomice și sociale.

Dacă în legătură cu existența șomajului nu există nici un dubiu, definirea și măsurarea acestuia formează obiectul unor ample controverse. Unghiurile de vedere și opiniile exprimate cu privire la șomaj au variat în timp, întrucât și șomajul a acoperit realități specifice foarte diferite.

Cu toate că fenomenul șomaj și-a făcut simțită prezența încă de la începuturile capitalismului (secolul al XIX-lea), înțelegerea cauzelor, formelor de manifestare și efectelor pe care acesta le presupune a fost posibilă odată cu apariția teoriei macroeconomice moderne.

Dacă la începutul secolului al XIX-lea, eventualele întreruperi sau absențe în procesul muncii erau considerate situații efemere, cauzate de factori pur sociali, odată cu începutul secolului al XX-lea, când în economiile capitaliste au apărut primele dezechilibre importante (care au culminat cu marea criză a anilor 1929 - 1933), fenomenul șomaj a captat din ce în ce mai mult atenția lumii economice, aceasta conștientizând că ocuparea forței de muncă este o problemă de natură economică și destul de complexă. În general, fenomenul șomaj este definit în literatura economică, ca fiind o stare negativă a economiei, concretizată într-un dezechilibru structural și funcțional al pieței muncii, prin care oferta de forță de muncă este mai mare decât cererea de forță de muncă din partea agenților economici.

”Chiar în condițiile utilizării depline, există un șomaj natural și deci o rată naturală a șomajului, este un rău necesar al economiei de piață. Acest șomaj natural este un șomaj neciclic, care rezultă din structura pieței muncii, din natura locurilor de muncă din economie. Dar, utilizarea deplină a forței de muncă este imposibilă într-o economie modernă. Producția este întotdeauna sub acest nivel, datorită fluctuațiilor ciclice dine economie. În acest caz, vorbim despre șomajul ciclic.” (Vorzsak M. - Macroeconomie, pg 121)

În termenii pieței muncii, șomajul este un fenomen macroeconomic, opus ocupării, reprezentând un surplus de populație activă față de aceea care poate fi angajată în condiții de rentabilitate, impuse de piață. Cea mai cunoscută și larg utilizată definiție a șomajului este cea adoptată de Biroul Internațional al Muncii - organizație din sistemul Națiunilor Unite - care elaborează statistici și analize pe problemele muncii și, potrivit căreia, este șomer oricine are mai mult de 15 ani și îndeplinește concomitent următoarele condiții:

- este apt de muncă

- nu are loc de muncă (a încetat contractul sau a fost temporar întrerupt și este în căutare de muncă remunerată)

- este disponibil pentru o muncă salariată

- caută un loc de muncă

- este disponibil să înceapă lucrul imediat.