Studiu de Caz BNR

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 42218
Mărime: 258.15KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I: Noţiuni introductive privind sistemul bancar.7

1.1. Banca şi activitatea bancară în timp şi spaţiu. . 7

1.2. Rolul şi structura sistemelor bancare. 9

1.2.1. Rolul băncilor în economie . 9

1.2.2. Structura sistemelor bancare. 13

1.2.3 Structura institutiilor de credit din România. 14

1.2.4 Caracteristici ale sistemelor bancare.17

1.3. Evoluţia sistemului bancar românesc.17

1.3.1. Sistemul bancar românesc în perioada 1945-1989.17

1.3.2. Sistemul bancar românesc actual.18

1.3.3 Perspective în dezvoltarea sistemului bancar românesc. 21

1.4. Modele şi strategii bancare. 22

CAPITOLUL II: Organizarea şi independenţa băncilor centrale.27

2.1. Organizarea băncilor centrale. 27

2.2 Funcţiile băncilor centrale .29

2.2.1 Funcţia de emisiune.30

2.2.2 Funcţia de bancǎ a statului, a administraţiei şi a serviciilor publice. 32

2.2.3 Funcţia de bancǎ a bǎncilor.33

2.2.4 Funcţia de centru valutar şi de gestionare a rezervei valutare.34

2.2.5 Funcţia prudenţialǎ şi disciplinara. 37

2.2.6 Funcţii economice ocazionale. 40

2.3. Operaţiunile bancilor centrale. 40

2.3.1 Operaţiuni active şi pasive.40

2.3.2 Creaţia monetară. 42

2.3.3 Criterii de clasificare a operaţiunilor bancare. 42

2.4. Oferta de monedă şi lichiditatea bancară. 44

2.4.1. Influenţa pieţelor financiare în economie. 45

2.4.2. Participanţii la operaţiunile pieţei financiare . 46

2.5. Băncile în perioada de traziţie la economia de piaţă. 47

2.5.1 Rolul băncii centrale şi al independenţei acesteia în procesul de tranziţie la economia de piaţă. 49

CAPITOLUL III Evoluţia şi structura

Sistemului Monetar Internaţional.51

3.1 Evolutia Sistemului Monetar Internaţional. 51

3.1.1. Structura sistemului financiar monetar international şi poziţia sa în economia naţională. 56

3.1.2. Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. 58

3.1.3 Drepturile si obligatiile Romaniei ca ţară membră a FMI. 62

3.1.4. Relaţia FMI cu România în prezent. 63

3.2 Rolul Sistemului Monetar International în viitor. 65

CAPITOLUL IV : Banca Naţională a României.73

4.1 Scurt istoric al BNR.73 4.2 Rolul şi funcţiile BNR.74

4.2.1 Independenţa Băncii Naţionale a României.80

4.2.2 Colaborarea cu alte autoritaţi. 81

4.2.3. Reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a institutiilor de credit. 83

4.3. Sistemul European al Băncilor Centrale.85

Concluziişi propuneri. 87

Bibliografie. 89

Extras din document

CAPITOLUL I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMUL BANCAR

1.1. Banca şi activitatea bancară în timp şi spaţiu

Activitatea bancară îşi are originile în Antichitate, perioadă în care bogăţiile erau păstrate în temple, fapt ce aducea un anumit “profit” preoţilor, pe lângă recunoaşterea templelor de către populaţie. În măsura în care bunurile păstrate erau perisabile, modalitatea de păstrare era împrumutul de consumaţie. Pentru deponenţi se asigura plasarea bogăţiei într-un loc sigur, iar pentru preoţi se realiza un profit. Dovada acestor practici este descoperirea de către arheologi în Mesopotamia a tabelelor de contabilitate datând din 3400-2500 Î.H.

O altă practică des întâlnită în perioada antică era împrumutul cu dobândă, practică ce la început nu a putut fi controlată de autorităţi, deoarece nu existau reglementări în domeniu.

Împrumutul cu dobândă este reglementat mai târziu prin Codul lui Hammurabi care este recunoscut cu prima reglementare în domeniu . Printre altele, Codul prevede şi contractele de împrumut pentru a căror recunoaştere era nevoie să fie vizate de funcţionari regali şi contractul de comision, strămoşul contractului de cont curent de astăzi.

Apariţia băncilor ca instituţii a avut loc în Grecia şi Roma antică în secolele VI-VII Î.H. Acesta este rezultatul dezvoltării comerţului ca o consecinţă a emiterii monedei proprii de către fiecare oraş comercial. În scopul de a combate camăta mai multe cetăţi greceşti au decis să constituie “bănci publice” care pe lângă rolul propriu-zis bancar, mai aveau şi sarcina strângerii impozitelor şi dreptul de a bate moneda . După modelul grecesc, în Roma Antică apar “bancheri privaţi” şi “bănci publice”.

În porturile greceşti, “trapeziştii” devin bancheri veritabili în sensul actual altermenului; ei îndeplinesc majoritatea funcţiilor băncii moderne: depuneri credite, schimb, crearea altor mijloace de plată decât bancnota sau moneda.

În Egipt, unde statul era atotputernic, erau imitaţi “trapeziştii” greci prin înfiinţarea “Băncii Regale” (Banca Regală din Alexandria) care deţinea monopolul activităţilor respective.

La Roma, “argintarii” au înlesnit şi diversificat schimburile comerciale, ajungând să asigure toate funcţiile clasice ale băncilor: depuneri, credite, gestiunea conturilor, serviciul cecurilor. Republica, apoi Imperiul Roman, creează asemenea bănci specializate, în primul rând, cu păstrarea impozitelor colectate de la contribuabili .

Deşi adepţii religiei creştine se ridicau împotriva ideii de dobândă, aceasta nu a împiedicat ca băncile să cunoască o prosperitate continuă în Bizanţ unde, în secolul VII , Justinian codifică uzurile romane în domeniul bancar.

Societatea medievală a cunoscut schimbări profunde la sfârşitul secolul XI, ca urmare a cuceririi normande şi a cruciadelor. Biserica creştină îşi reafirmă opoziţia faţă de practicarea dobânzii în Conciliul de la Latran (1179) şi în cel de la Viena (1311), dar interdicţia este eludată cu ajutorul ideii de risc sau de prejudiciu: cel care acordă împrumutul îşi asumă un risc (damnum emergens) sau pierde un câştig posibil (lucrum cesans). Astfel se explică recunoaşterea comerţului bancar în secolele XII-XIV în Europa Occidentală . În aparitia băncilor, acordă un rol important zarafului, intermediar al circulaţiei monetare. Pentru ca utilizarea banilor presupunea anumite riscuri, cum ar fi transportul banilor la locurile de utilizare şi deţinerea banilor care nu aducea profit. Aceste fapte au determinat pe deţinătorrii de capital să încredinteze acest depozit unui intermediar, în scopul păstrarii si al remunerării sub formă de dobandă.

Secolele XIV-XVI, marcate de importante evenimente, au influenţat şi activitatea bancară prin reapariţia băncilor publice în Spania şi Italia, prin iniţierea în Italia a reţelei “muntele de pietate”- asociaţie de persoane care se grupează sub egida municipalităţii pentru a împrumuta fără dobândă nevoiaşilor.

Dezvoltarea economică din perioada secolelor XVI-XVIII va favoriza consolidarea poziţiilor dobândite la sfârşitul Evului Mediu. Europa de Nord îşi continuă tradiţia sa de specializare, beneficiind şi de poziţia maritimă şi de exodul protestanţilor după războaiele religioase.

Toate ţările europene admit, cel puţin tacit, legitimitatea dobânzii şi introduc banul-hârtie: Banca Veneţiei (1637) primeşte depozite pe termen, cu dobândă, iar certificatele de depozit eliberate constituie o formă primitivă de monedă de bancă; Banca din Amsterdam (1609) eliberează depunătorilor certificatele negociabile a căror valoare se exprimă într-o monedă de cont şi care, la rândul ei, era cotată faţă de moneda oficială; Banca Angliei este fondată în 1694, ca societate pe acţiuni prin subscripţie publică şi întregul capital este imediat împrumutat statului. Ea are dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă. În cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Anglia mai funcţionează: băncile londoneze, băncile provinciale şi băncile comerciale.

Banca Statelor Unite a fost constituită printr-un act al Congresului din 1791 cu drept de a bate monedă şi de a emite bilete.

În Franţa, după eşecurile suferite de Colbert cu Casa de Împrumuturi (1674) şi de John Law cu Banca Generală şi Compania Occidentului, publicul nu mai acceptă ideea banilor de hârtie. În 1776 ministru finanţelor, Turgot, împreună cu Beaumarchais şi cu doi bancheri constituie Casa de Scont care primeşte depozite, emite bilete şi sconteazăefecte de comerţ. În anul 1900, primul consul, generalul Bonaparte, fondează Banca Finanţei.

În secolul al XX-lea, după exemplul Angliei, toate celelalte ţări îşi fixează valoarea monedei în metal preţios (paritatea în aur a monedei naţionale), prin determinarea greutăţii, titlul (denumirea) şi valoarea monedelor metalice favorizând astfel, apariţia a trei ipostaze ale monedei: moneda metalică, moneda fiduciară (bancnota) şi moneda scriptică sau scripturală (efectele de comerţ şi conturile în bancă la vedere).

Tot în această perioadă apar “casele bancare”, numite “băncile private”, denumite în limba franceză “haute banque”. Acestea nu se ocupă nici de emisiuni monetare, nici cu colectarea unor depozite bancare, ci se angajează în calitate de consilieri, agenţi sau mandatari. În Germania, Austria şi Olanda sunt denumite “bănci private”, iar în Anglia “merchant banks”.

La sfârşitul secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, băncile numite de “emisiune”, se înmulţesc în toate ţările, conducând în cele din urmă la constituirea Băncilor Centrale. Fenomene economice sociale şi politice va favoriza concentrarea băncilor de emisiune până când va rămâne doar una singură: Banca Centrală.

În secolul al XX-lea, băncile fiind rezervate claselor dominante, s-a evidenţiat necesitatea de a se crea instituţii: casele de economii, casele de economii pentru construcţii, cooperativele de credit.

Începutul secolului al XX-lea (1919-1920) este marcat de economia socialistă, după prăbuşirea imperiului ţarist şi Rusia, continuând cu coaliţia ei şi preluarea teoriilor şi principiilor economiei socialiste după 1944 la mai toate ţarile din estul Europei, Orient Îndepărtat, Caraibe şi continuând în deceniul 9 al secolului al XX-lea.

Analiza comparatistă a dezvoltării bancilor în special în Ţările Occidentale dezvoltate: Anglia, Statele Unite, Japonia, Franţa, Canada, dar şi ţări socialiste dezvoltate: Polonia, Ungaria, România, China etc. conduc la două constatări esenţiale: emisiunea monetară ia treptat forma unei monopol de stat şi în schimb banca îşi asumă mai multe funcţii, pe care fiecare ţară le va organiza şi dezvolta conform particularităţilor proprii, determinând sisteme şi structuri bancare specifice.

1.2. Rolul şi structura sistemelor bancare

1.2.1. Rolul băncilor în economie

Rolul băncilor în cadrul unei economii poate fi analizat, în primul rând, prin utilizarea conceptului de intermediere între agenţii debitori şi creditori din economie, iar în al doilea rand prin funcţiile tradiţionale de finanţare, de colectare a depozitelor şi de gestionare a mijloacelor de plată.

Pentru a evidenţia rolul băncilor, este necesară situarea acestora în cadrul sistemului financiar, al căror element principal îl constituie. Pe plan financiar, există la nivelul unei economii, două categorii de participanţi, ale căror preocupări sunt complementare, respectiv cei care au necesităţi de finanţare şi care doresc procurarea de resurse, pe de o parte, şi cei cu capacităţi de finanţare şi care doresc plasarea eficientă a resurselor lor. Funcţia sistemului financiar este de a asigura “interfaţa” dintre agenţii excedentari şi cei deficitari.

Preview document

Studiu de Caz BNR - Pagina 1
Studiu de Caz BNR - Pagina 2
Studiu de Caz BNR - Pagina 3
Studiu de Caz BNR - Pagina 4
Studiu de Caz BNR - Pagina 5
Studiu de Caz BNR - Pagina 6
Studiu de Caz BNR - Pagina 7
Studiu de Caz BNR - Pagina 8
Studiu de Caz BNR - Pagina 9
Studiu de Caz BNR - Pagina 10
Studiu de Caz BNR - Pagina 11
Studiu de Caz BNR - Pagina 12
Studiu de Caz BNR - Pagina 13
Studiu de Caz BNR - Pagina 14
Studiu de Caz BNR - Pagina 15
Studiu de Caz BNR - Pagina 16
Studiu de Caz BNR - Pagina 17
Studiu de Caz BNR - Pagina 18
Studiu de Caz BNR - Pagina 19
Studiu de Caz BNR - Pagina 20
Studiu de Caz BNR - Pagina 21
Studiu de Caz BNR - Pagina 22
Studiu de Caz BNR - Pagina 23
Studiu de Caz BNR - Pagina 24
Studiu de Caz BNR - Pagina 25
Studiu de Caz BNR - Pagina 26
Studiu de Caz BNR - Pagina 27
Studiu de Caz BNR - Pagina 28
Studiu de Caz BNR - Pagina 29
Studiu de Caz BNR - Pagina 30
Studiu de Caz BNR - Pagina 31
Studiu de Caz BNR - Pagina 32
Studiu de Caz BNR - Pagina 33
Studiu de Caz BNR - Pagina 34
Studiu de Caz BNR - Pagina 35
Studiu de Caz BNR - Pagina 36
Studiu de Caz BNR - Pagina 37
Studiu de Caz BNR - Pagina 38
Studiu de Caz BNR - Pagina 39
Studiu de Caz BNR - Pagina 40
Studiu de Caz BNR - Pagina 41
Studiu de Caz BNR - Pagina 42
Studiu de Caz BNR - Pagina 43
Studiu de Caz BNR - Pagina 44
Studiu de Caz BNR - Pagina 45
Studiu de Caz BNR - Pagina 46
Studiu de Caz BNR - Pagina 47
Studiu de Caz BNR - Pagina 48
Studiu de Caz BNR - Pagina 49
Studiu de Caz BNR - Pagina 50
Studiu de Caz BNR - Pagina 51
Studiu de Caz BNR - Pagina 52
Studiu de Caz BNR - Pagina 53
Studiu de Caz BNR - Pagina 54
Studiu de Caz BNR - Pagina 55
Studiu de Caz BNR - Pagina 56
Studiu de Caz BNR - Pagina 57
Studiu de Caz BNR - Pagina 58
Studiu de Caz BNR - Pagina 59
Studiu de Caz BNR - Pagina 60
Studiu de Caz BNR - Pagina 61
Studiu de Caz BNR - Pagina 62
Studiu de Caz BNR - Pagina 63
Studiu de Caz BNR - Pagina 64
Studiu de Caz BNR - Pagina 65
Studiu de Caz BNR - Pagina 66
Studiu de Caz BNR - Pagina 67
Studiu de Caz BNR - Pagina 68
Studiu de Caz BNR - Pagina 69
Studiu de Caz BNR - Pagina 70
Studiu de Caz BNR - Pagina 71
Studiu de Caz BNR - Pagina 72
Studiu de Caz BNR - Pagina 73
Studiu de Caz BNR - Pagina 74
Studiu de Caz BNR - Pagina 75
Studiu de Caz BNR - Pagina 76
Studiu de Caz BNR - Pagina 77
Studiu de Caz BNR - Pagina 78
Studiu de Caz BNR - Pagina 79
Studiu de Caz BNR - Pagina 80
Studiu de Caz BNR - Pagina 81
Studiu de Caz BNR - Pagina 82
Studiu de Caz BNR - Pagina 83
Studiu de Caz BNR - Pagina 84
Studiu de Caz BNR - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Studiu de Caz BNR.doc

Alții au mai descărcat și

Sistemul Bancar și Privatizarea Sistemului Bancar

INTRODUCERE Procesul de privatizare a fost unul îndelungat şi lent în ţările din Europa Centrală şi de Est şi implicit în România. Privatizarea a...

Sistemul bancar român

CAPITOLUL I REFORMAREA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMANIA 1.1. Scurt istoric al activitatii bancare pe teritoriul tarii noastre din cele mai vechi...

Rolul Bancilor in Economie - Intermedierea Financiara si Bancara

CAPITOLUL 1: STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR SI ROLUL SAU ÎN ECONOMIE 1.1. Conceptul de banca si evolutia bancilor În esenta, o banca poate fi...

Transformari in Sistemul Bancar Romanesc in Contextul Integrarii Europene

Capitolul 1. Consideratii privind sistemul bancar în perioada de tranzitie la economie de piata În contextul integrarii europene restructurarea...

Riscurile Financiare și Impactul lor Asupra Situației Financiare

INTRODUCERE În lucrarea dată ne-am propus să prezentăm riscurile financiare și impactul lor asupra situaţiei financiare a unei întreprinderi. De...

Gestiune Bancara - Sistemul Bancar Romanesc Actual

Introducere Sistemul bancar al unei tari este definit prin reteaua institutiilor de credit rezidente in tara respectiva si a relatiilor economice...

Sistemul Bancar Românesc

Introducere Înainte de 1989 şi până la sfârşitul acestui an, sistemul bancar românesc era capabil să ofere numai un număr relativ limitat de...

Moneda in Romania

Infiintarea bancii nationale a romaniei (1880) Banca Nationala a Romaniei este prima institutie de emisiune a statului roman independent....

Te-ar putea interesa și

Gestiunea Riscului de Credit în Activitatea Bancară pe Exemplul Unicredit Țiriac Bank Bacau

INTRODUCERE În ultimele două decenii, inovaţiile rapide de pe pieţele financiare şi internaţionalizarea fluxurilor financiare au modificat...

Contabilitatea Operațiunilor cu Carduri Bancare la BCR Satu Mare

INTRODUCERE Plăţile electronice sunt un stimulator important al creşterii economice şi al vitalităţii unei economii, iar guvernele trebuie să fie...

Politica Monetara a BNR si Eficienta Acesteia in Asigurarea Stabilitatii Monedei Nationale

Capitolul 1 Politica monetară – componentă principală a politicii economice Politica economică reprezintă ansamblul deciziilor adoptate de către...

Instrumente de Plata - SC Over Stil SRL

CAPITOL I INSTRUMENTELE DE PLATĂ CLASICE ŞI MODERNE 1.1. Instrumentele de plată clasice Exista diverse modalităţi de stingere a obligaţiilor...

Creditarea Bancară pe Termen Lung

INTRODUCERE Acordarea de împrumuturi bancare este aproape generală pentru firme întrucât de cele mai multe ori este mai bine ca firmele să lucreze...

Rolul băncii centrale în procesul de pregătire pentru adoptarea monedei unice europene, cu referire la BNR

INTRODUCERE Aderarea la UE și participarea preconizată la Eurosistem au avut un rol decisiv în îmbunătățirea independenței Băncii Naționale a...

Obiectivele și Intrumentele Politicii Monetare în România

1.Introducere Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din...

Gestiune Bancara - Sistemul Bancar Romanesc Actual

Introducere Sistemul bancar al unei tari este definit prin reteaua institutiilor de credit rezidente in tara respectiva si a relatiilor economice...

Ai nevoie de altceva?