Cuprins
- 1.1. Prezentarea succintă a conceptului de cheltuială publică și a structurii cheltuielilor publice conform clasificației bugetare
- 1.2. Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și a structurii cheltuielilor publice
- 2. Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și Suedia
- 2.1. Ilustrație comparativă, în mărime absolută și ca pondere în produsul brut intern, într-un tabel, nivelul cheltuielilor publice în România și Suedia în perioada 2010-2014
- 2.2. Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Suedia în perioada 2010-2014, în baza tabelului de mai sus. Explicatia cauzelor și implicațiilor diferențelor și dinamicii constatate.
- 2.3. Pornind de la mărimea absolută a cheltuielilor publice și a produsului intern brut, vor fi ilustrate și interpretate valorile coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB în România și Suedia în perioada 2010-2014. Explicatia factorilor de influență.
- 3. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Suedia
- 3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Suedia
- 3.1.1. Ilustrație comparativă, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, intr-un tabel, structura economică a cheltuielilor publice în România și Suedia în perioada 2010-2014
- 3.1.2. Pornind de la tabelul anterior, se realizeaza un grafic de tip 100% stacked-columns (pentru 3 exercitii bugetare 2010, 2012, 2014) pentru fiecare țară, în care se ilustrează greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii economice.
- 3.1.3. Comentarea ponderilor cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice, în baza tabelului și a graficelor de mai sus, făcând trimitere la măsurile fiscal-bugetare intreprinse de guvernele celor doua țări în perioada 2010-2014.
- 3.2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Suedia
- 3.2.1. Ilustrație comparativă, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, într-un tabel, structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Suedia în perioada 2010-2014.
- 3.2.2. Realizarea unui grafic de tip stacked-columns (pentru 3 exerciții bugetare 2010, 2012, 2014), pornind de la tabelul anterior, pentru fiecare țară, în care se ilustrează greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii funcționale.
- 3.2.3. Comparație și comentarea ponderilor cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale în totalul cheltuielilor publice, în baza tabelului și a graficelor de mai sus, facând trimitere la măsurile fiscal-bugetare interprinse de guvernele celor două țări în perioada 2010-2014.
- 4. Concluzii
Extras din proiect
1. Cadrul conceptual și metodologic
1.1. Prezentarea succintă a conceptului de cheltuială publică și a structurii cheltuielilor publice conform clasificației bugetare
După un ansamblu de autori, coordonați de academicianul Iulian Văcărel, finanțele sunt definite ca „relații sociale de natură economică, în expresie bănească, ce apar într-un anumit proces și cu un scop bine determinat“.
Din exigențe legislative și în raport cu modul în care sunt organizate informațiile contabile, veniturile și cheltuielile este necesar să fie înscrise în „buget“, după o „schemă unitară, într-o anumită ordine pe baza unor criterii precis determinate“ . Această „schemă unitară“ fixează o organizare unică a veniturilor după proveniența și natura sursei, iar a cheltuielilor după criterii clar definite, administrative, economice, funcționale, financiare etc. are denumirea de clasificație bugetară.
Prin urmare, clasificația bugetară trebuie să fie cât mai simplă, cât mai clară și concisă, pentru ca aceasta să fie ușor de înțeles de factorii de analiză și decizie care asistă sau monitorizează execuția componentelor bugetului general consolidat.
Clasificația economică grupează cheltuielile in capitole, subcapitole, articole și aliniate, ceea ce permite definirea conturilor din contabilitatea publică in măsură să reflecte fidel alocarea fondurilor și execuția bugetară.
Clasificația funcțională grupează cheltuielile pe părți, ceea ce permite identificarea sectoarelor de activitate.
Figure 1 Clasificări bugetare
Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare ECONOMICE
Table 1 Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare ECONOMICE
Titlu Denumirea cheltuielilor publice
10 Titlul I CHELTUIELI DE PERSONAL
20 Titlul II BUNURI ȘI SERVICII
30 Titlul III DOBÂNZI
40 Titlul IV SUBVENȚII
57 Titlul IX ASISTENȚĂ SOCIALĂ
70 Titlul VII CHELTUIELI DE CAPITAL
Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare FUNCȚIONALE
Table 2 Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare FUNCȚIONALE
Cod Denumirea cheltuielilor publice
50.01. SERVICII PUBLICE GENERALE
60.01. APĂRARE
61.01. ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
79.01. ACȚIUNI ECONOMICE
74.01. PROTECȚIA MEDIULUI
70.01. LOCUINȚE, SERVICII ȘI DEZVOLTARE PUBLICĂ
66.01. SĂNĂTATE
67.01. CULTURĂ, RECREERE ȘI RELIGIE
64.01. CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE (EDUCAȚIE)
68.01. ASIGURĂRI ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Exemplu de structurare a clasificației funcționale:
61.01. ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
61.01.01 Administratia central
61.01.02 Servicii publice descentralizate
61.01.03 Ordine publica
61.01.03.01 Politie
61.01.03.02 Jandarmerie
61.01.03.03 Paza si supravegherea frontierei
61.01.04 Siguranta nationala
61.00.05 Protectie civila si paza contra incendiilor (protectie civila nonmilitara)
61.01.06 Autoritati judecatoresti
61.01.07 Penitenciare
61.00.08 Protectie civila
61.01.25 Cercetare si dezvoltare pentru ordine publica si siguranta nationala
61.01.50 Alte cheltuieli în domeniul ordinii publice si sigurantei nationale
1.2. Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și a structurii cheltuielilor publice
Indicatorii pentru aprecierea nivelului dinamicii și structurii cheltuielilor publice sunt folosiți pentru a afla orientările și tendințele în ceea ce privește progresul cheltuielilor publice, și în special, a celor bugetare, precum și pentru întreprinderea unor comparații internaționale. Principalele grupe de indicatori sunt:
Bibliografie
Iulian Văcărel și colaboratorii - „Finanțele publice“, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1999
Eurostat
Ministerul Finanțelor Publice
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice in Romania si Suedia.docx