Studiu privind structura și evoluția cheltuielilor publice

Capitolul 1. Sistemul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice reprezinta relatii de repartizare a fondurilor financiare catre institutii publice, populatie si agenti economici. Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si personae fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia.

In esenta, cheltuielile publice din bugetele locale se concretizeaza in cumpararea de bunuri şi servicii efectuata de autoritatile locale pentru cetateni, in platile efectuate cetatenilor sub forma transferurilor (pensii, subventii, ajutor de somaj, etc) precum si an plata imprumuturilor contractate de ordonatorii principali de credite.

In literatura si practica financiara si statistica se intalnesc urmatoarele tipuri de clasificari: administrativa, economica, financiara, in functie de rolul lor in procesul productiei sociale, clasificarea folosita de O.N.U si clasificari mixte sau combinate.

In practica bugetară a Romaniei, structura cheltuielilor bugetare, ca parte a celor publice, a cunoscut modificări pronuntate si alerte mai ales după 1990. Reformarea economiei şi a statului a necesitat si o reforma a bugetului in toate componentele procesului bugetar. Se regasesc in aceasta: reforma fiscala, elemente ale reformei administrative si institutionale, aspecte ale reformei legislative etc.

In Romania clasificarea cheltuielilor publice se aliniaza la criteriile folosite de O.N.U, folosindu-se clasificarea functionala si cea economica.

Clasificarea functionala cuprinde:

- servicii publice generale – autoritati publice;

- aparare, ordine publica si siguranta nationala – aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;

- cheltuieli social-culturale – invatamant, sanatate,cultura, religie, actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii;

- servicii si dezvoltare publica, locuinte , mediu si ape – servicii si dezvoltare publica si locuinte, mediu si ape;

- actiuni economice – industrie, agricultura si silvicultura, transporturi si comunicatii;

- alte actiuni – cercetare stiintifica;

- cheltuieli din fonduri la dispozitia Guvernului;

- transferuri – transferuri din bugetul de stat;

- Imprumuturi acordate;

- plati de dobanzi si alte cheltuieli – dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli;

- fonduri de rezerva;

- deficit / excedent.

Clasificarea economica grupeaza cheltuielile publice astfel:

a. Cheltuieli curente – de personal, material si servicii, subventii, prime, transferuri, dobanzi, reserve.

b. Cheltuieli de capital

c. Imprumuturi acordate

d. Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite.

Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice:

a. Factori demografici care se refera la cresterea populatiei si al modificarea structurii acesteia pe varste, pe categorii socio-profesionale.

b. Factori economici, care privesc dezvoltarea economiei, modernizarea acesteia pe baza cercetarii stiintifice

c. Factori sociali- cresterea venitului mediu pe locuitor antreneaza preocuparea statului, care trebuie sa aloce resurse pentru armonizarea veniturilor categoriilor sociale

d. Urbanizarea se refera la dezvoltarea centrelor urbane si a unor unitati publice prin cresterea cheltuielilor publice

e. Factori militari – cresterea cheltuielilor publice legate strict de cheltuieli militare

f. Factori de ordin istoric- care actioneaza prin transmiterea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de cheltuieli si de suportare a poverii facute in anii anteriori, prin imprumuturi publice

g. Factori politici, care se refera la cresterrea sarcinilor statului contemporan prin trecerea de la statul „jandarm” la statul „providenta”, la transformarea conceptiei politice cu privire la functiile statului, pentru care se recurge la procedura cheltuielilor.