Taxe și Impozite la Primăria Locală pe Exemplele Municipiului Bacău

INTRODUCERE

Administraţia publică locală, fundamentată pe dispoziţiile constituţionale, reprezintă totalitatea serviciilor publice locale, organizate sau recunoscute de lege, chemate să: administreze interesele proprii ale colectivităţilor locale, prin autorităţi administrative autonome, cu putere de decizie, alese de către acestea şi sub controlul de legalitate al autorităţilor statului.

Administraţia publică are nevoie de mijloace financiare adecvate, atât pentru cheltuieli administrative cât şi pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizării atribuţiilor ce i-au fost conferite.

Pe baza dispoziţiilor constituţionale şi a celor legale, s-a stabilit că unităţile administrativ teritoriale, în calitatea lor de persoane juridice, să-şi intocmească un buget propriu, în condiţii de autonomie, constituit din resurse proprii, suficiente, proporţional cu competenţele ce le revin, potrivit legii, de care pot dispune în mod liber.

Resursele financiare locale se constituie şi sunt gestionate prin sistemul bugetelor locale, elaborate, aprobate şi executate, în condiţiile asigurării echilibrului financiar, potrivit Legii administraţiei publice locale şi Legii finanţelor publice locale Of. 189/1998.

Constituirea resurselor financiare ale oraşelor se realizează prin impozite şi taxe, prin contribuţii nefiscale prelevate de la persoane fizice şi juridice, cu domiciliul şi sediul în aceste unităţi administrativ - teritoriale, având în vedere potenţialul lor economic, precum şi alte criterii stabilite de lege.

Autonomia financiară şi bugetul propriu al fiecărei unităţi administrativ ¬teritoriale stimulează, în acelaşi timp, iniţiativa locală în vederea satisfacerii cerinţelor sociale locale şi exercitarea dreptului autorităţilor locale pentru dimensionarea prevederilor bugetare de cheltuieli în functie de nevoile proprii şi corelat cu resursele buget are posibile de mobilizat, precum şi de intărire a controlului lor asupra modului de folosire a fondurilor alocate.

Autonomia locală implică o preocupare mai mare din partea autorităţilor administraţiei publice locale pentru asigurarea unui grad ridicat de autofinanţare, pentru obţinerea unor resurse proprii şi suficiente şi pentru identificarea de noi surse de venituri.

Primul capitol işi propune să trateze noţiunea de impozit şi taxă locală cu exemplificarea principalelor categorii de impozite directe şi indirecte aparţinând bugetelor locale.

În acest capitol este prezentată fiecare sursă de venit în funcţie de elementele sale definitorii respectiv obiectul impozit/taxă, bază de calcul, subiectul impozit/taxă, platitorul impozit/taxă, cota impozit/taxă, termenul de plată.

Capitolul doi cuprinde modalitatea de colectare a creanţelor bugetare, cu explicarea noţiunilor de creanţă bugetară, titluri de creantă, inştiinţare de plată, accesorii ale creanţelor bugetare.

Totodată sunt prezentate mijloacele de plată şi posibilitatea compensării şi înlesnirii la plată a obligaţiilor bugetare.

Capitolul trei prezintă principalele atribuţii ale Direcţiei Impozite şi Taxe Locale Bacău prevazute în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al acestei Direcţii. În continuare este prezentată structura organizatorică a acesteia cu detalierea principalelor atribuţii ale serviciilor componente.

În finalul acestui capitol este prezentată organigrama Direcţiei Impozite şi Taxe Locale Bacău şi structura personalului ce işi desfaşoară activitatea în cadrul acesteia.

Capitolul patru cuprinde exemple de calcul şi stabilire a principalelor impozite şi taxe locale. Exemplele sunt structurate diferenţiat funcţie de tipul contribuabilului respectiv persoana fizică sau juridică.

Cap. 1. TAXE ŞI IMPOZITE LOCALE

În conformitate cu prevederile constituţionale a fost adoptată Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, lege care reglementează impozitele şi taxele locale. Impozitele şi taxele locale reprezintă o forma de prelevare a unei parţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia colectivităţilor locale în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi rară contraprestaţie directă din partea unităţii administrativ - teritoriale.

Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plata acestora către bugetul public este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, în condiţiile legii, datorează impozit.

Caracterul definitiv şi nerambursabil al impozitelor se reflectă în faptul că plătitorii impozitelor locale nu pot solicita unităţii administrativ - teritoriale un contraserviciu de valoare egală sau apropiată. Bineînţeles că există din partea acesteia "cotraprestaţie indirectă" pentru aceste venituri realizate din impozitele platite de contribuabil dar acesta ia forma serviciilor publice puse la dispoziţia persoanelor atât fizice cât şi juridice.

Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal cuprinde lista veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale care poate fi actualizată ca urmare a perfecţionării Legislaţiei, precum şi prin Legile bugetare anuale, în concordanţă cu programele de creştere a autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi de descentralizare a serviciilor publice.

Printre competenţele şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice locale se numară şi "stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale precum şi a altor venituri ale unităţilor administrativ-teritoriale prin compartimente proprii de specialitate, în condiţiile legii".

Autorităţile administraţiei publice locale au fost obligate ca în cursul anului 1999 să îşi înfiinţeze şi să îşi organizeze compartimente proprii de specialitate pentru exercitarea atribuţiilor mai sus menţionate.

Având în vedere problemele noi apărute în structura şi conţinutul bugetelor locale ca urmare a procesului de descentralizare şi preluare a atribuţiilor de administrare şi finanţare a unor activităţi de către autorităţile publice locale, prin Legea bugetului de stat anul 2007 s-a stabilit ca din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, să se aloce lunar o cotă de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor.

¬Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliile locale în limitele şi condiţiile legii.

Veniturile bugetelor locale se structurează în venituri curente, venituri din capital şi venituri cu destinaţie specială. Veniturile curente se impart în venituri fiscale şi nefiscale.

Din categoria veniturilor fiscale fac parte impozitele directe şi indirecte în raport cu modul de impozitare.

Din categoria impozitelor directe au fost rezervate bugetelor locale:

1) Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale;

2) Impozite şi taxe de la populaţie;

a) impozitul pe cladiri de la persoane fizice;

b) taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice;

c) impozitul pe terenuri de la persoane fizice;

d) alte impozite şi taxe de la populaţie.

3) Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

4) Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice

a) Impozitul pe clădiri de la persoane juridice;

b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice.

5) Alte impozite directe

a) taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice

b) impozitul pe terenul agricol;

c) alte incasări din impozite directe.

Din categoria impozitelor indirecte fac parte veniturile bugetelor locale:

6) Impozite pe spectacole

7) Alte impozite indirecte:

a) taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare;

b) taxe judiciare de timbru;

c) taxa de timbru pentru activitatea notarială;

d) taxe extrajudiciare de timbru;

e) alte incasări din impozite indirecte.

Pentru a nu se crea confuzii şi pentru a se asigura cunoaşterea şi respectarea reglementărilor fiscale atât de organele fiscale, cât şi de contribuabil, în actele normative prin care se instituie impozite (legi, hotărâri ale consiliilor locale sau judeţene) este precizat cadrul tehnico-organizatoric şi operaţional pentru instituirea, aşezarea şi încasarea acestora.

Principalele elemente tehnice folosite în practicarea impozitelor sunt: subiectul, suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota impozitului, asieta, termenele de plata.

Taxele locale sunt platile facute de persoane fizice sau juridice de regula pentru servicii prestate sau activităţi efectuate în favoarea acestora de catre instituţii publice sau pentru autorizarea folosirii domeniului public.

Taxele locale sunt prevazute în sume fixe sau în cote procentuale. Astfel după modul de stabilire a cuantumului lor, taxele pot fi fixe sau forfetare (care sunt dinainte stabilite la o suma globală sau uniformă) sau procentuale.