Transformări în sistemul financiar-bancar românesc și în politica monetară după integrarea în Uniunea Europeneană

În acest proiect voi face o analiză asupra transformările ce au loc în sistemul financiar bancar și în politica monetară românească în contextul integrări Uniuni Europene. În primul capitol voi vorbi despre modificările legislative financiar bancare la BNR și la celelalte bănci din sistemul românesc după integrarea în Uniunea Europeană. Apoi în capitolul II voi vorbi despre instrumentele de politică monetară a BNR față de UE. Iar în ultimul capitol voi prezenta ținta directă a inflației promovată de BNR pentru următorii ani.

1.Efectele se s-au simțit în sistemul financiar- bancar românesc după integrarea în Uniunea Europeană

Procesul de integrare a României în Uniunea Europeană a fost un proces complex ce a cunoscut o serie de transformări asupra societății,economiei, sistemululi bancar și asupra piețelor financiare. În anul 2007 când România a aderat la UE, stabilitatea financiară a cunoscut o evoluție în două paliere, reprezentate de cele două semestre ale anului. Prima parte a anului, sistemul financiar românesc nu a cunoscut o schimbare fiind la fel din punct de vedere al stabilității financiare ca în anul anterior: se înregistrau vulnerabilități minore cu ușoară creștere,împreună cu dezechilibre externe destul de ridicate, sistem stabil, dar riscul valutar este în creștere, precum și ritmul de îndatorare a populației. În al doilea semetru al anului 2007, se prezintă o accentuare a riscurilor deja existente precum și repercursiuni a turbulențelor de pe piața externă financiară, astfel a apărut necesitatea corectării politicilor prudențiale și macroeconomice.

Anul 2008 a avut o evoluție neuniformă, de unde până în luna septembrie a fost aceeași situație ca în 2007, adică s-au înregistrat vulnerabilități în sistem cu ușoară creștere, unde se prezintă adâncirii a îndatorii populației și a companiilor și a creșteri deficitului de cont curent. În ultimele 3 luni al anului, se prezintă o deteriorare a stabilității financiare din cauza crizei financiare apărută la nivel mondial.

În anul 2009, datorită manifestării cu repeziciune a crizei financiare și economice la nivel global, a reprezentat un factor nefavorabil asupra sectorului financiar și real din România.Creșterea deficitului extern a avut un impact puternic asupra companiilor, asupra evoluției sistemului financiar și al veniturilor din economie.

După aderarea la UE,se realizează o creștere a capitalului din țările Uniuni Europene, datorită liberalizări pieței bancare românești unde „băncile stăine au pătruns cu mai multă ușurință în țară, astfel se va amplifica concurența între băncile autohtone și va determina posiblilitatea de a presta servicii bancare fără a apela la o implantare directă. În urma liberalizării pieței serviciilor și aderării României la UE, s-au stabilit în țara noastră 190 de instituți bancare ce și-au desfășurat activitatea în țara noastră în mod direct, dintre care 174 erau instituții bancare,13 instituții care emiteau monedă electronică și 3 instituții financiar nebancare.”

În ciuda creditării financiare și a crizei financiare internaționale din acei ani, sistemul bancar românesc a cunoscut o stabilitate minunată,o solvabiliate, o lichiditate și o capitalizare la nivelurile cu cerințele prudențiale.

Principale modificări ce au avut loc în sistemul financiar- bancar în România în anul 2007, s-au concretizat în:

- „deschiderea în Cipru a unei sucursale ce aparţine Băncii Transilvania.

- fuziunea prin absorbţie de către Banca HVB Ţiriac a Băncii UniCredit România, noua entitate desfăşurându-şi activitatea sub numele UniCredit Ţiriac Bank;

- autorizarea funcţionării Băncii Millennium, membră a grupului portughez cu acelaşi nume;

- schimbarea denumirii în cazul a trei bănci: Finansbank România devenind Credit Europe Bank, Mindbank a luat numele ATE Bank România, iar Romexterra Bank şi-a schimbat denumirea în MKB Romexterra Bank;

- deschiderea a trei sucursale ale unor instituţii de credit străine: Fortis Bank (Belgia), La Caixa (Spania) şi Finicredito (Portugalia);

- încetarea activităţii Băncii Blom Bank Egypt şi transferul acesteia către Blom Bank France Paris, Sucursala România

- fuziunea prin absorbţie de către Banca HVB Ţiriac a Băncii UniCredit România, noua entitate desfăşurându-şi activitatea sub numele UniCredit Ţiriac Bank;

- încetarea activităţii Băncii Blom Bank Egypt şi transferul acesteia către Blom Bank France Paris, Sucursala România ”

În anul 2008,au avut loc următoarele schimbări în sistemul bancar românesc:

- „schimbarea denumirii Băncii Sanpaolo IMI Bank România în Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, ca urmare a fuziunii dintre Intesa SpA şi SanPaolo IMI SpA;

- deschiderea unei sucursale a băncii Depfa Bank din Irlandaînfiinţarea BCR Banca pentru Locuinţe;

- deschiderea unei sucursale a băncii Depfa Bank din Irlanda;

- modificarea denumirii C.E.C. în CEC Bank şi a Băncii Egnatia în MARFIN Bank;

- preluarea ABN Amro de către Royal Bank of Scotland.

- Sucursala Bucureşti de către UniCredit Ţiriac Bank, ca urmare a fuziunii la nivel european dintre acţionarii celor două instituţii (UniCredit Group şi Capitalia); „

Iar în anul 2009 au fost înregistrate următoarele schimbări în sistemul bancar din România:

- „schimbarea statutului Citibank România din persoană juridică română în sucursală a unei bănci străine, Citibank Europe (ianuarie);

- fuziunea dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi HVB Banca pentru Locuinţe prin absorbţia celei din urmă (decembrie).

- închiderea sucursalei din Bucureşti a Depfa Bank (august);

- începerea activităţii Băncii Comerciale Feroviară, instituţie cu capital majoritar privat autohton (noiembrie);”

„Un fenomen de dată relativ recentă este creşterea numărului de bănci de talie mijlocie (cu o pondere de 5-7% în activele totale), nu mai puţin de şase bănci făcând parte din această categorie. Ca urmare a liberalizării pieţei serviciilor, un număr de 207 instituţii străine au notificat intenţia de a oferi şi de a desfăşura activitate bancară în mod direct pe teritoriul României. Între acestea figurează 192 instituţii bancare, 3 instituţii financiare nebancare şi 12 instituţii emitente de monedă electronică.„