Transformări în sistemul financiar-bancar românesc și în politica monetară în contextul integrării europene

Capitolul 1. Transformări în sistemul financiar-bancar

Integrarea europeană constă într-un proces prin care se dorește o uniune între țări și un nivel comun de dezvoltare economică dar și socială, care să reprezinte interesele comune ale acestor state.

1.1. Adaptarea sistemului bancar la condițiile impuse de procesul integrării europene

Baza integrării europene stă in principiile de piață unică europeană, având mari influențe asupra sistemului bancar din țările membre. Aceasta țintește realizarea a unei structuri bancare integrate.

România trebuie să se întegreze în unele obiective permanente ale politcii economice. Aceste obiective sunt: stabilitatea prețurilor, ocuparea forței de muncă în grad cât mai ridicat, având ca consecință scăderea șomajului, stabilizarea balanței de plăți externe, care reprezintă instrumentul care măsoară volumul, calitatea și eficiența relațiilor externe a unei țări, și creșterea economică, obiectiv foarte important.

Pentru funcționarea piețelor financiare, Comunitatea europeană a adoptat diverse directive care privesc sistemele bancare, cele mai importante fiind prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 1. Directive fundamentale a Comunității europene

Directive

Directivele vizând fondurile proprii și coeficienții de solvabilitate

Directiva vizând crearea unei licențe bancare unice

Directivele vizând expunerea mare a instituțiilor de credit și spălarea banilor

Sursă: Prelucrare proprie după Filip, Gheorghe, Adaptarea mecanismelor financiar-bancare la cerințele integrării României în Uniunea Europeană, Editura Junimea, Iași, 2003.

Pentru procesul de integrare în UE, România a adoptat Programul Național de Aderare a României (PNAR), prin care s-au stabilit prioritățile autorităților guvernamentale și monetare, aceste priorități fiind reducerea inflației, ameliorarea stabilității sistemului bancar, asigurarea că poziția externă să fie sustenabilă, menținerea deficitului bugetar sub control.

Banca Națională a României va trebui sa își potrivească legislația bancară cu cea europeană și să își întărească capacitatea administrativă.

În plus, pentru a adera la Uniunea Europeană, România a fost nevoită să se supună unor transformări pentru a se adapta la condițiile impuse de procesul acestei integrări. Din acest motiv băncile au aplicat noi strategii bancare pentru îmbunătățirea propriilor performanțe.

Condițiile pentru aderarea la UE a României au avut o influență asupra structurii sistemului bancar în diferite direcții.

Figura nr. 1. Modificarea structurii sistemului bancar

Sursă: prelucrare proprie.

O dată cu liberalizarea pieței bancare s-a constatat o creștere a pătrunderii băncilor străine pe teritoriul României, prin deschideri de sucursale, fuziuni și achiziții din partea străinilor ale băncilor românești. Pe lângă acest lucru, a crescut ponderea băncilor cu capital privat. Aceste lucruri au extins concurența în activitatea bancară care a avut ca rezultat o implementare a strategiilor agresive și o creștere a volumului creditelor. Strategiile de marketing al băncilor vor avea ca obiectiv principal atragerea de noi clienți și extinderea pe piață prin îmbunătățirea relațiilor cu clienții, creșterea complexității pachetelor de servicii și produse oferite și accentuarea calității serviciilor oferite.

Tabel nr. 2. Indicatori cantitativi (Iunie 2004)

Indicator Iunie 2004

Nr. Bănci, din care: 39

- Bănci cu capital majoritar străin 22

- Sucursale bănci străine 8

Sursă: Stoica, Ovidiu, Căpraru, Bogdan, Filipescu Dragoș, Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc, Editura Universitate Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2005.

Din perspectiva activității de corporate banking, s-au manifestat diferite tendințe asupra activității băncilor, precum o perfecționare a nevoilor societăților comerciale, o creștere a așteptărilor clienților și o dezovoltare a finanțării IMM-urilor.

O altă ramură care a trebuit dezvoltată este cea de retail banking. Retail banking-ul a atras atenția băncilor deoarece aduce un profit mai mare, oferă o dispersie a riscului de lichiditate, are o putere de negociere mai mică, adică clienții trebuie să accepte condițiile oferite, resursele atrase sunt mai ieftine deoarece provin de la persoane fizice.

Pentru a adera la Uniunea Europeană, România a trebuit sa modernizeze și să eficientizeze și Sistemul de Plăți și Decontări pentru a-l armoniza cu sistemele TARGET și EBA. O etapă a acestui proces a constatat în crearea TransFonD (Societatea Națională de Transfer de Fonduri și Decontări). Acest sistem electronic de plăți a fost integrat de firma SIA (Società Interbancaria per lʹAutomazione).

În final, România a trebuit sa își creeze o economie funcțională competitivă care să facă față concurenței externe, pentru a atinge standardele Uniunii Europene.