Uniunea Europeană, evoluție și perspective

Dacă Europa ca atare există de secole, elementele care au unit-o, în absenţa regulilor şi a instituţiilor, au fost, în trecut, insuficiente pentru a preveni tragedia celor doua războaie mondiale. Dacă la început obiectivul esenţial, imediat era acela al cooperării paşnice dintre statele europene, astăzi ambiţia este diferită: construcţia unei Europe care respectă libertatea şi identitatea tuturor popoarelor ce o compun; numai prin unirea popoarelor sale, Europe îşi va putea controla destinul şi dezvolta un rol pozitiv în lume.

UE este în slujba cetăţenilor săi; păstrându-şi propriile valori, tradiţii şi propria limbă, cetăţenii europeni ar trebui să se simtă în largul lor în ceea ce putem numi „casa-europeană”. Lumea de astăzi, într-o continua şi rapidă evoluţie, are nevoie de Europa. UE este dovada vie a ceea ce pacea, stabilitatea şi prosperitatea pot aduce unui continent altădată măcinat de războaie. Modelul european arată lumii că o uniune mereu mai strânsă a popoarelor este posibilă în măsura în care se bazează pe valori şi obiective comune. Şi nu în ultimul rând, trebuie, de asemenea, să ne amintim de ideea care a însoţit permanent demersul lui Monnet: „Noi nu coalizăm state, ci unim oameni!.”

Pentru un european, acumularea de cunoştinţe este sinonimă cu înţelepciunea. Ideile sunt "dumnezeii" cărora li se închina intelectualii, de la Gibraltar şi până la munţii Urali.

Deviza Uniunii Europene "Unită în diversitate" a fost folosită pentru prima dată în 2000 şi a fost pentru prima dată menţionata oficial în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, încheiat in 2004. Semnificaţia devizei este ca, prin Uniunea Europeană, europenii îşi unesc eforturile pentru a lucra împreună pentru menţinerea păcii şi pentru prosperitate, şi că numeroasele culturi, tradiţii şi limbi diferite care coexistă în Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Deviza apare în cele 20 de limbi oficiale în postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai.

Capitolul I

Istoricul Uniunii Europene

1.1. Semnificaţia şi originea ideii de Uniune Europeană

Ideea de Uniune Europeană îşi are orginea într-o serie de proiecte mai vechi, dintre care unele au prins viaţa, prin transpunerea lor, intr-o formă sau alta, în practică de cele mai multe ori au rămas fără o finalitate completă.

Ideea de Uniune Europeană este mult mai veche şi datează din 1814 când Saint- Simion propunea o construcţie europeană având drept fundament alianţa dintre Franta şi Anglia, sugerând crearea unui “mare Parlament”.In anul 1848 Victor Hugo aduce în discuţie idea de “Statele Unite ale Europei”. In 1922 austriacul Richard Coudenhove-Kalregi, prin mai multe articole publicate, milita pentru crearea unei Uniuni Panaeuropene după modelul SUA. Pentru a stimula acest proces, după un an, el a creat la Viena mişcarea “Pan-europa” care mai târziu va avea o mare influenţă asupra planului Marshall şi consecinţe importante pentru imaginea ulterioară a Europei. In anul 1926 în cadrul Congresului de la Viena, reprezentanţii a 24 de state propuneau crearea unei “Uniuni Europene”.

În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, generalul De Gaulle declara într-un discurs ţinut la Londra în noiembrie 1942 că “Franţa este dispusa in viitor să faca totul pentru Europa, împreuna cu acei ale căror interese, preocupări pentru aparare şi nevoi pentru dezvoltare se conjugă cu ale sale şi se pot uni într-un mod practic şi durabil.” Dacă la început se vorbea de o anumită grupare a statelor europene, ulterior, în anii ’50, găsim deja la el termenii de “alianţă”, “asociere”, şi “uniune europeană”.

La 19 septembrie 1946, Winston Churchill, primul-ministru al Marii Britanii, într-un discurs la Universitatea din Zurich, lansa idea construirii “Statelor Unite ale Europei”, având ca punct de plecare reconcilierea franco-germană. De altfel, la Congresul Europei, desfăşurat la Haga intre 7 si 11 mai 1948, cu participarea a 800 de delegate din 19 tari , se propunea crearea unei Adunari Europene Constituante.

Ideea unei organizaţii continentale capabile să orienteze ţările europene spre procesul de integrare comunitară, care vizează domenii precum piaţa comună, moneda, coeziunea economică si sociala, politica externă si securitate, se va materializa prin initiativele lui Altiero Spinellli şi Jean Monnet.