Veniturile bugetului de stat

1.1. Definirea si importanta bugetului statului

Pentru a putea exercita puterea politic¬a, poporul creeaza statul. Acesta este ,,un sistem organizational, reglementat juridiceste, care realizeaza în mod suveran conducerea unei societati (a unei populatii stabilizate pe un teritoriu delimitat prin frontiere de teritoriul asupra caruia se exercita alte puteri ale statului) .

Teritoriul, populatia si puterea publica sau puterea de stat reprezinta deci elementele din care este format statul. ,,Nu exista stat fara teritoriu. Dar nici fara populatie nu exista stat . Prin cel de-al treilea element, puterea publica sau suveranitatea, se întelege ,, puterea pe care o are statul de a comanda tuturor indivizilor ce intra în compunerea populatiei sale, unita cu aceea de a nu recunoaste pe teritoriul sau nici o alta vointa venita din afara.

Bugetele publice apar prezente în practica financiara prin corelarea a doua pozitii: una, pe fondul teoriei relatiilor specifice în sensul continutului lor economic si alta, ca instrument de actiune din partea statului si a unitatilor administrativ teritoriale. Exprimarea si sensul dat de continutul economic definesc bugetele publice drept relatii economice banesti ce apar în procesul repartitiei valorii nou create cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate (la si de la dispozitia statului si a unitatilor administrativ teritoriale) în scopul satisfacerii unor nevoi generale, de ordin public, atât la nivel central cât si la nivel local.

Prin prisma continutului economic, bugetele publice exprima relatii banesti în contextul economico-social în legatura cu mobilizarea si repartizarea de fonduri între stat (ori/si unitatile administrativ - teritoriale), pe de o parte si ,, partenerii lui pe de alta parte, aflati într-o dubla ipostaza de contribuabili si de consumatori ai banului public. Mobilizarea mijloacelor banesti, cu titlul de venituri bugetare, la dispozitia statului, are loc, în cea mai mare masura, în economie respectiv în procesul realizarii de produse, marfuri, al prestarilor de servicii si al executarii de lucrari. De aici, semnificatia pe care o au bugetele publice de relatii economice sub forma baneasca, de o factura specifica, prin prezenta, încadrarea si manifestarea lor în baza economica a societatii .

Individualizarea bugetelor publice ca relatii economice specifice, potrivit cu afirmatia de mai sus, este sustinuta de necesitatea constituirii si repartizarii unor fonduri publice, la si de la dispozitia statului, în vederea satisfacerii unor nevoi de interes general (si comun) ale populatiei. Respectivele relatii, într-un sens mai restrâns, apar pe fondul repartitiei valorii nou create, la care participa cei implicati în realizarea acesteia atât în mod direct, cât si indirect. La fel, ca în cazul finantelor, în sensul determinarii (aparitiei) lor, pornind de la stat si la bugetele publice apare în prim plan, acelasi organizator al activitatilor social-economice în societate, statul.

Într-o prima faza, a distribuirii sau repartitiei primare, se mobilizeaza la dispozitia statului de la regiile autonome, societatile comerciale cu capital de stat si institutiile publice mijloace banesti cu titlu de varsaminte, contributii, prelevari, impozite si taxe. Distribuirea valorii nou create are loc în cadrul proprietatii de stat . Practic, de la întreprinderile , domeniile si institutiile statului, potrivit cu sensul comun de ,,obiect al asezarii veniturilor bugetare sunt preluate mijloace banesti cu destinatia fondurilor publice centralizate, în cadrul aceleiasi forme de proprietate.

În faza redistribuirii venitului , având drept determinare sfera activitatilor nemateriale, tot la dispozitia statului, se mobilizeaza din celelalte forme de proprietate (particulare si cooperatista sau de grup), sume de bani cu titlu de impozite, taxe si contributii . Repartitia secundara (derivata) a venitului national contureaza în materie de relatii bugetare, în mare masura, sensul si semnificatiile date de fiscalitate (în plan institutional si procedural).

Continutul economic al bugetelor publice este dat, potrivit cu cele mentionate, de locul în care se manifesta cu preponderenta relatiile bugetare de mobilizare a resurselor la dispozitia statului. În acest sens, sunt relevante dimensiunile pe care le au în bugetele publice, veniturile provenite de la agentii economici sub forma de impozite, taxe si contributii ce ajung sa reprezinte pâna in jur de 65-75% din acestea .