Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor

Proiect
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Fizică
Conține 45 fișiere: doc, ppt, jpg, db
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 20045
Mărime: 6.44MB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

1. Scurt istoric

2. Principiul separării cromatografice

3. Clasificarea metodelor cromatografice

4. Schema de principiu a cromatografului

5. Factorii care influienţează separarea în cromatografia de lichide

6. Eficienţa de separare a coloanei cromatografice

7. Tehnica cromatografiei lichid-solid pe coloană

8. Tehnica cromatografiei HPLC

9. Coloanele cromatografice utilizate in HPLC

10. Tehnica cromatografiei de gaze

11. Coloanele cromatografice utilizate în cromatografia de gaze

12. Diametrul coloanelor de absorţie si desorbţie

13. Coloane cu talere

13.1. Diametrul coloanelor cu talere cu clopoţei

13.2. Diametrul coloanelor cu talere perforate

13.3. Diametrul coloanelor cu talere cu supape

13.4. Diametrul coloanelor cu talere cu umplutură

14. Dimensionarea demistoarelor

15. Coloane cu umplutură şi materiale de umplere

15.1. Alegerea tipului de coloană – cu umplutură sau cu talere

15.1.1. Caracteristicile sistemului

15.1.2. Factorii hidrodinamici

15.1.3. Caracteristici constructive

15.2. Materiale de umplutură

15.2.1. Condţiile unei umpluturi

15.2.2. Tipuri de umplutură

15.3.Caracteristicile corpurilor de umplere

15.4. Alegerea tipului de umplutură

16. Aparatură modernă

17. Concluzii

18. Bibliografie

Extras din document

Noţiuni generale

Cromatografia este o metodă de separare şi analiză a substanţelor chimice din amestecuri, care se bazează pe interacţiunea diferenţiată a doi sau mai mulţi compuşi de separat (numiţi soluţi) cu două faze cromatografice: faza mobilă şi faza staţionară.

Izolarea substanţelor chimice din amestecuri şi identificarea componentelor a reprezentat întotdeauna una dintre obiectivele prioritare ale chimiei. La ora actuală nu numai în chimia analitică ci şi în tehnologia chimică se manifestă o cerere din ce in ce mai mare de compuşi cu puritate foarte avansată. Separarea amestecurilor în componente este o operaţie esenţială care permite obţinerea acestora într-o stare cât mai pură. Această separare se poate face la scară analitică, dacă ne interesează să cunoaştem numai compoziţia amestecului sau la scară preparativă, dacă vrem să obţinem fizic componentele separate.

În prezent există un mare număr de metode de separare care şi-au găsit aplicaţii în chimie. Fiecare dintre aceste metode poate cuprinde mai multe tehnici de separare. Cele mai importante dintre metode de separare sunt cele bazate pe echilibrul între faze, care valorifică diferenţa dintre proprietăţile de distribuţie ale componentelor unui amestec între două faze nemiscibile aflate în contact. Asemenea metode sunt distilarea, cristalizarea, precipitarea, sublimarea, extracţia. Aceste metode, cunoscute şi aplicate de multă vreme, s-au dovedit a fi insuficiente atunci când s-a pus problema separării unor amestecuri foarte complexe şi a fost nevoie de dezvoltarea unor noi metode, printre care s-au impus mai ales cele cromatografice.

Principalele avanteje pe care le prezintă cromatografia ca metodă de separare sunt:

- permite separarea, identificarea şi dozarea cantitativă simultană a componentelor unui amestec.

- se poate aplica unui număr foarte mare de produse, practic orice compus organic putând fi separat printr-o metodă cromatografică

- sensibilitatea metodelor cromatografice este extrem de ridicată, ceea ce înseamnă că necesită doar cantitate foarte mică de probă. În acelaşi timp însă se pot aplica şi la scară preparativă.

- durata analizei este redusă, comparativ cu alte metode de analiză ale amestecurilor complexe.

1. SCURT ISTORIC

Cromatografia a fost iniţiată în 1901 de botanistul rus Tswet, care a separat nişte pigmenţi vegetali pe o coloană umplută cu carbonat de calciu, folosind ca eluent eterul de petrol. Denumirea de cromatografie pe care a dat-o acestei metode provine de la faptul că iniţial a folosit-o pentru separarea unor coloranţi (chromos = culoare, graphos = scriere în limba greacă).

Următorul pas important în dezvoltarea cromatografiei a fost făcut în 1941, când A. Martin şi R. Synge au iniţiat cromatografia lichidă de repartiţie pe coloană, pentru care au primit ulterior Premiul Nobel pentru chimie în 1952. Ei au separat aminoacizi acilaţi pe o coloană ce conţinea silicagel saturat cu apă, iar drept fază mobilă au utilizat n-butanol saturat cu apă. În 1944, au fost puse bazele cromatografiei pe hârtie, prima formă de cromatografie planară, iar cromatografia de schimb ionic este utilizată începând din 1947. Începuturile cromatografiei de gaze se leagă tot de numele lui Archer J.P. Martin, care împreună cu A.T. James a separat acizi organici volatili pe o coloană de sticlă umplută cu Celite acoperită cu ulei siliconic, utilizând ca fază mobilă azotul.

Cromatografia pe coloane cu gel a fost iniţiată în 1959 de Porath şi Flodin, iar cea de bioafinitate se utilizează din 1967. Cromatografia de lichide modernă pe coloană, numită de înaltă performanţă sau de înaltă presiune (HPLC) poate fi datată la începutul anilor 1960 şi se bazează pe lucrările lui Csaba Horváth, efectuate la Univesitatea Yale.

Cromatografia reprezintă o metoda revolutţonară, foarte sensibilă, de analiză a substanţelor chimice. Principiul cromatografiei a fost descoperit de savantii englezi A.J.P. Martin ( n. 1910) şi R.L. Synge ( n. 1914), cercetatori, primul, fizician-chimist la Institutul national de Cercetari Medicale din Londra, şi al doilea, biochimist la Institutul de Cercetari Rowett din acelasi oras.

Principiul acestei metode este simplu: amestecurile de substanţe complexe, antrenate de lichide convenabil alese, se separă în componentele respective, în cursul deplasarii lichidului ce poartă substanţele printr-un mediu absorbant, ca de pilda o coloană de pulbere absorbantă ( metoda denumită în acest caz cromatografie pe coloană) sau o foaie de hartie de filtru ( metoda ce poartă denumirea de cromatografie pe hartie). Pentru " descoperirea si perfecţionarea analizei cromatografice de repartiţie pe hartie, în analiza organică".

Se pare ca procedeul cromatografic a fost reinventat de mai multe ori in cursul istoriei stiintei. Astfel, in 1850, chimistul german F.F. Runge ( 1796-1867) a analizat amestecuri de coloranţi cu ajutorul unei fâşii de sugativă, a cărei extremitate era înmuiată în lichidul ce urma sa fie studiat. Runge a mai propus o metodă de separare a corpurilor dizolvate în acelaşi lichid, cu ajutorul unui praf de lemn introdus in soluţie. Câţiva ani mai târziu, chimistul Schoenbein foloseşte aceeaşi metodă cromatografică, pentru separarea unor săruri metalice aflate în soluţii.

Istoria consemnează faptul ca biologul rus Mihail S. Tvet (1872-1920) redescoperă metoda cromatografică in 1901, când efectuează cu succes prima analiza a clorofilei, folosind un extract din frunze verzi, macerate in eter de petrol, trecute printr-o coloană de carbonat de calciu fin pulverizat. Memoriul lui Tvet a fost publica într-o revistă botanică obscură din Rusia şi, de aceea a rămas necunoscut. De aceea s-a ajuns că principiul metodei cromatografice să fie redescoperit abia în anul 1931. In acel an, chimiştii germani Kuhn, Winterstein şi Lederer au reusit să separe, prin analiza cromatografică pe coloana de material poros, componentele anumitor varietaţi de pigmenti cu proprietaţi foarte asemănătoare, numite carotenoide. Reuşita analizei celor trei savanţi a dovedit că prin cromatografie se pot separa şi se pot obţine în stare pură produşi cu proprietăţi foarte apropiate, care sunt, în acelaşi timp, greu de separat prin alte mijloace.

Preview document

Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 1
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 2
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 3
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 4
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 5
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 6
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 7
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 8
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 9
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 10
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 11
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 12
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 13
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 14
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 15
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 16
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 17
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 18
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 19
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 20
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 21
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 22
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 23
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 24
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 25
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 26
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 27
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 28
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 29
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 30
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 31
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 32
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 33
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 34
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 35
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 36
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 37
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 38
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 39
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 40
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 41
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 42
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 43
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 44
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 45
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 46
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 47
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 48
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 49
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 50
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 51
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 52
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 53
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 54
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 55
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 56
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 57
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 58
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 59
Studiul Coloanelor Cromatografice și Alegerea Lor - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Studiul Coloanelor Cromatografice si Alegerea Lor
    • imagini proiect
      • 1.1.a.jpg
      • 1.1.b.jpg
      • 1.10.jpg
      • 1.11.jpg
      • 1.2.jpg
      • 1.3.jpg
      • 1.4.jpg
      • 1.6.jpg
      • 1.7.jpg
      • 1.8.jpg
      • 1.9.jpg
      • 12.1.jpg
      • 12.10.jpg
      • 12.12.jpg
      • 12.13.JPG
      • 12.14.jpg
      • 12.2.jpg
      • 12.4.jpg
      • 12.7.jpg
      • 12.8.jpg
      • 12.9.jpg
      • 4.1.jpg
      • 4.2(5).jpg
      • 4.3(6).jpg
      • 4.4(7).jpg
      • 4.6.(8).jpg
      • 4.7.(9).jpg
      • 61.jpg
      • 62.jpg
      • 63.jpg
      • 64.jpg
      • 65.jpg
      • 66.jpg
      • 67.jpg
      • APARAT1.JPG
      • APARAT2.JPG
      • APARAT3.JPG
      • APARAT4.JPG
      • APARAT5.JPG
      • aparatura hplc.jpg
      • hplc.JPG
      • schema bloc gaze.jpg
      • Thumbs.db
    • New Microsoft PowerPoint Presentation.ppt
    • Proiect marimi fizice.doc

Alții au mai descărcat și

Energia electrică

Introducere: Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic. Energia electrica prezinta o serie de avantaje in...

Ai nevoie de altceva?