Agricultură în Județul Giurgiu

Introducere

Eu am ales sa vorbesc despre judetul Giurgiu din punct de vedere agricol si turistc deaorece este una dintre cele foarte frumoase zone din sudul Romaniei . Judeţul Giurgiu are o identitate de judeţ agricol important, statut ce trebuie revitalizat prin revigorarea agriculturii şi industriei alimentare, domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu.

Judeţul Giurgiu este un judeţ cu potenţial major de a prelua anumite servicii sociale şi a dezvolta o bază pentru furnizarea acestora. Situaţia demografică a Regiunii Sud-Muntenia precum şi a Municipiului Bucureşti este deosebit de sensibilă, populaţia dependentă crescând constant. Judeţul Giurgiu are şansa de a dezvolta servicii sociale care să asigure necesarul unei populaţii îmbătrânite şi a oferi o şansă la un nivel de trai mai bun acestui segment al populaţiei.

Dezvoltarea si profesionalizarea resurselor umane este o ţintă importantă pentru judeţ, corelată cu nevoia de a atrage noi investiţii economice care pot asigura o dezvoltare strategică sustenabilă. Prin instruire şi crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economică a judeţul Giurgiu poate fi corelată cu obiectivele Agendei Lisabona pentru crearea unei „societăti bazate pe cunoaştere”. Educaţia antreprenorială, încă de la nivelul şcolii şi formării iniţiale, este un factor important pentru realizarea ţintelor de tip Agenda Lisabona. Pentru economia judeţeană, forţa de muncă profesionalizată si infrastructura modernă sunt elemente care pot genera o valoare adăugată si o crestere economică reală. Localizarea în Giurgiu a unor investiţii noi constituie un obiectiv principal al autorităţilor judeţene şi o nevoie evidentă, identificată la nivelul percepţiei publice.

Strategia de Dezvoltare a judeţului Giurgiu va cuprinde drept obiective prioritare problemele identificate în această sectiune, anume modernizarea drumurilor, a transportului fluvial şi va susţine dezvoltarea transportului, pentru a asigura o infrastructură de transport echilibrată, la standarde europene. În felul acesta va creşte accesibilitatea, vor spori oportunităţile de afaceri şi se vor îmbunătăţi calitatea, eficienţa şi viteza serviciilor de transport, va creşte volumul traficului de marfă şi pasageri în condiţii de protecţie a mediului.

Pentru respectarea standardelor UE şi a acquis-ului comunitar în sectorul apă, principalul obiectiv al Strategiei îl constituie extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată, astfel încât să se asigure servicii adecvate de furnizare a apei şi de canalizare.

În ciuda situaţiei actuale deficitare, sudul regiunii dispune de suficiente oportunităţi de dezvoltare, care pot constitui tot atâtea pârghii de reducere a deficitului de dezvoltare faţă de judeţele mai dezvoltate din nord.

I.Cadrul natural si caracteristicile acestuia

Judetul Giurgiu este situat în partea de sud a tarii, în cadrul marii unitati geografice numita Câmpia Româna si este strabatut de paralela 43°53` latitudine nordica si meridianul 25°59` longitudine estica.

Suprafata este de 3.526 km2 si se învecineaza la Est cu judetul Calarasi, la Vest cu judetul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucuresti, la Nord cu judetul Dâmbovita, la Nord-Vest cu judetul Arges, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunarea îl desparte de Bulgaria

Relieful judetului Giurgiu este monoton, format din 5 unitati principale ale Câmpiei Române: Burnas, Vlasia, Gaveanu-Burdea, Titu si Lunca Dunarii.

Altitudinea maximă este de 136 m, înregistrată în nordul judeţului, iar altitudinea minimă este de 12 m, în Lunca Dunării.

Reteaua hidrografica este alcatuita din râurile care dreneaza teritoriul judetului, dar care îsi au obârsia în zonele mai înalte. Din aceasta categorie fac parte Argesul cu afluentii sai principali (Dâmbovita, Sabarul, Neajlovul) si fluviul Dunarea care reprezinta colectorul general.

La aceasta se adauga râurile ce apartin retelei hidrografice autohtone: Ilfovul, Câlnistea si Pasarea – toate având numai partial bazinul de receptie pe teritoriul judetului.Pe teritoriul judetului se întâlnesc atât lacuri naturale cât si antropice, cel mai important fiind lacul Comana situat în lunca Neajlovului.

Clima este de tip continental, cu veri foarte calde, cu cantitati de precipitatii nu prea importante ce cad sub forma de averse, si ierni reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice dar si de încalziri frecvente. În extremitatea sudica a judetului se individualizeaza topoclimatul specific al luncii Dunarii, cu veri mai calduroase si ierni mai blânde decât în restul câmpiei.

Resursele naturale sunt putine si sunt reprezentate de: zacamintele de petrol din partea de nord a judetului (Cartojani, Gaiseni, Roata de Jos, Mârsa, Floresti-Stoenesti, Buturugeni, Gradinari, Bolintin-Deal), pietrisurile si nisipurile care se extrag din albiile râurilor Arges (Ogrezeni, Malu Spart, Gaiseni, Gradinari), Neajlov (Vadu Lat, Bucsani) si Dunare.

Flora este formată din păduri de stejar şi o vegetaţie ierboasă, cele mai răspândite fiind gramineele şi leguminoasele.

Fauna este alcătuită din speciile a căror viaţă este legată mai cu seamă de mediul forestier cât şi de câmpie şi este reprezentată de: cerb, căprioară, vulpe, veveriţă, dihor, iepure, hârciog, şoarecele de câmp, etc.

Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: ciocârlia, privighetoarea, ciocănitoarea, prepeliţa.

Fauna de luncă şi baltă este formată din raţe, gâşte, lişiţe, iar fauna acvatică din crap, somn, ştiucă, plătică, biban, etc.

II.Populatia si caracteristicile acesteia

Populaţia reprezintă un element esenţial al devenirii umane. De mărimea, dar şi de calitatea populaţiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spaţiu social.

La 1 ianuarie 2010 populaţia stabilă a judeţului Giurgiu a fost de 280.959 locuitori, în scădere faţă de perioadele anterioare.

Se constată o scădere a populaţiei şi în luna mai 2010.

În luna mai 2010 numărul născuţilor - vii a fost de 209, în creştere cu 24 (+ 13,0 %) faţă de luna precedentă şi în scădere cu 3 (- 1,4 %) faţă de luna mai 2009.

În aceeaşi perioadă s-au înregistrat 390 decese, în creştere cu 13 (+ 3,4 %) faţă de luna precedentă şi cu 2 (+ 0,5 %) faţă de luna mai 2009.